CEC se lanseaza pe piata valutara: credite si depozite pentru populatie

In ultima sedinta de anul trecut, guvernul a aprobat statutul CEC, dandu-i dreptul de a atrage depozite si de a da credite in valuta. Hotararea cabinetului Adrian Nastase survine intr-un moment in care politica Bancii Nationale este orientata spre temperarea avantului spectaculos marcat in ultimele luni de creditele in valuta. Intrarea CEC pe segmentul operatiunilor in valuta nu va ramane fara ecou, mai ales ca aceasta banca este singura din sistem ce se bucura de sprijinul total al statului: depozitele in lei si valuta sunt garantate suta la suta de stat. In acest context, este de asteptat ca CEC sa aiba propria contributie la cresterea creditelor in valuta. Fara a nega acest fapt, presedintele CEC, Constantin Teculescu, sustine insa ca, de fapt, contributia bancii pe care o conduce la cresterea creditelor in valuta nu va fi atat de mare, deoarece resursele valutare de pe piata sunt aceleasi. "Acelasi volum de valuta va fi atras de 11 banci in loc de 10. Or, asta nu va schimba radical situatia creditelor in valuta. Intrarea CEC in zona operatiunilor valutare face parte din strategia bancii, avizata de Banca Mondiala", spune Teculescu. El afirma ca "incepand din martie-aprilie, CEC va atrage resurse valutare de la populatie si de la IMM-uri, exceptie facand doar firmele mari si va da credite in valuta, instrumentele folosite fiind similare celor in lei". Statutul special al CEC nu este pe placul celorlalte banci. Admitand ca, din punct de vedere psihologic, garantarea integrala a depozitelor in lei si valuta ofera CEC "un anumit avantaj", Teculescu spune ca "principala preocupare a bancilor ar trebui sa fie aceea de a iesi in fata cu produse cat mai rentabile", indiferent daca exista garantia statului sau a Fondului". Nu toti bancherii sunt insa de aceeasi parere. "Garantarea suta la suta a depozitelor in lei la CEC crea deja o discriminare. Acum, prin aplicarea aceluiasi regim si in cazul celor in valuta, aveam de-a face cu o adancire clara a pozitiei sale privilegiate in sistemul bancar", ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele BRD-SocGen. El a adus ca argument si faptul ca, in prezent, CEC nu contribuie la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare ca toate celelalte banci, dat fiind ca depozitele sale sunt suta la suta protejate de stat. Atat Baltazar, cat si Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, spun ca situatia creata la CEC va fi discutata in cadrul ARB. "Ar trebui reluata aceasta problema pentru a vedea in ce masura prevederile legii privind CEC se pot aplica fara sa fie in contradictie cu alte institutii precum Fondul de Garantare", spune Ghetea. El se declara convins ca statutul special al CEC in sistemul bancar va fi discutat fara ca prin aceasta sa se neglijeze dorintele bancii in cauza". Discutiile create in jurul CEC pleaca de la problema competitiei. Intrebat daca prin pozitia sa CEC creeaza o concurenta neloiala bancilor, presedintele BRD-SocGen a raspuns afirmativ, explicand ca, data fiind garantia absoluta oferita depunatorilor, acestia se pot multumi si cu dobanzi mai mici, fapt ce va permite CEC sa dea credite cu dobanzi sub nivelul pietei si, in consecinta, "sa submineze competitia". Oficialul bancar mai spune ca "punand laolalta cota de piata a CEC cu cea a BCR - in legatura cu care este tot mai acceptat faptul ca nu trebuie vanduta- peste 40 la suta din piata scapa regulilor unei concurente egale, nefiind dezvoltata in sensul economiei de piata functionale, constatata de Uniunea Europeana". In opinia sa, odata cu patrunderea in segmentul valutar, "CEC isi pierde vocatia de banca a micilor depunatori, a celor care strang leut cu leut, vocatie in virtutea careia depozitele in lei au fost garantate fara limita".