Asa cum anticipam, intalnirea Ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto) cu vicepresedintele Comisiei Europene Jacques Barrot, a adus mult mai multe clarificari privind cererile europene si, mai ales, nevoia unui raspuns urgent al Romaniei. Riscul este real ca, in absenta unui asemenea raspuns foarte concret pe linia celor patru zone prioritare de monitorizare, Comisia Europeana sa produca in ianuarie sau februarie 2009 un raport pe care unele surse il declara deja ca posibil foarte dur.
In decembrie va avea loc o vizita a unei comisii de experti de la Bruxelles care va lua pulsul reformelor. Context in care Predoiu a argumentat pe larg de ce, din punctul sau de vedere, amendamentele propuse de Parlament nu sunt oportune: suntem in plina discutie asupra unei posibile modificari a Constitutiei, suntem in plin proces de monitorizare, iar schimbarile propuse nu ar face decat sa bulverseze un sistem care ar trebui sa fie lasat sa lucreze si eventual redefinit doar in urma eventualelor noi prevederi constitutionale. Nu se poate admite, si acesta este si mesajul Comisiei Europene, o "modificare pe picior" a structurii sistemului justitiei "care ar periclita stabilitatea cadrului legislativ si institutional". In plus
, a adaugat Predoiu, o asemenea schimbare nu poate fi facuta unilateral, din diverse considerente politice locale, ci trebuie sa fie rezultatul unei consultari aprofundate cu partenerii europeni, ci expertii Comisiei Europene.
Ministrul Justitiei: Magistratii nu au alegeri
In exclusivitate pentru ZIUA, iata ce a mai avut de adaugat Catalin Predoiu.
Ati afirmat ca "soarta viitorului raport despre Romania sta de acum in mainile magistratilor si parchetelor din Romania". Acesta este mesajul dupa intalnirea cu vice-presedintele Comisiei Europene?
Magistratii din Romania au parte de o independenta reala si, in ultima perioada, se bucura si de o atentie cu totul speciala. Acest lucru trebuie insa dublat si de o responsabilitate pe masura. Magistratii si procurorii de la noi trebuie sa urmareasca foarte, foarte atent ce se intampla cu mecanismul de cooperare si verificare si sa se intrebe, nu retoric, ce poate face fiecare pentru indeplinirea obiectivelor pe care si le-a asumat Romania. Mai precis, trebuie sa se intrebe foarte serios ce contributie au la indeplinirea celor doua obiective foarte importante din acest mecanism: lupta impotriva coruptiei la nivel inalt si la nivel local.
Si atunci, exact in acest domeniu, cat de grava este situatia si cat de urgente ar trebui sa fie raspunsurile concrete?
Sistemul functioneaza, procesul a inceput, el trebuie sa capete viteza si acuratete. Asta tine direct de profesionalismul magistratilor. Sigur, in principiu este un proces care cere timp, dar mesajul meu, in acest moment, este ca timpul nu mai are rabdare si lucrurile trebuie accelerate. A bon entendeur, salut!
Daca acest mesaj nu va fi ascultat ca atare, ce se prevede? Ce semnale directe ati primit ca s-ar putea petrece? Care este nivelul de probabilitate pentru un raport extrem de dur si care sa preconizeze niste masuri radicale, incluzand aici si invocarea clauzei de salvgardare?
Exigenta evaluarilor din partea Comisiei Europene va fi mai mare
decat cea manifestata in raportul precedent. Si e firesc sa fie asa, pentru ca se asteapta un pas inainte. Nu este de acceptat nici macar stagnarea in procesul de reforma. Faptul ca avem o perioada electorala, ca vin Sarbatorile, ca vine Anul Nou, ca se schimba ministrii, toate astea sunt irelevante in raport cu asteptarile Comisiei Europene. Daca nu intelegem acest lucru, s-ar putea ca, intr-adevar, sa ne astepte niste surprize extrem de neplacute in ce priveste termenii in care va fi redactat viitorul raport de monitorizare.
Dar mai e timp de aratat rezultate concrete? Totusi, intram in alegeri, urmeaza perioada post-alegeri, un nou Parlament...
Magistratii nu au alegeri. Orice adaugire ar trebui sa fie de prisos.
joi, 30 aprilie 2009
Am întâlnit şi profesori fericiţi. În Parlament
64 de parlamentari vor beneficia şi ei de mărirea cu 50% a salariilor profesorilor: predau la mai multe universităţi, unii dintre ei putând câştiga cu 5000 de RON mai mult pe lună
Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu se ceartă pe procentele profesorilor; ministrul Adomniţei, care a votat marţi majorarea, o consideră miercuri, laolaltă cu şeful său de partid, „superpopulistă”
În prima zi a anului universitar, politicienii au fost veritabili clopoţei electorali, luând la rând facultăţile, pe care le-au „deschis” cu cuvântul lor. Cel mai puternic cuvânt a fost al lui Traian Băsescu: „Cum să nu!”, a exclamat preşedintele când a fost întrebat dacă promulgă legea votată marţi de Camera Deputaţilor, prin care salariile profesorilor se majorează cu 50%. De data aceasta, Traian Băsescu nu şi-a mai pus problema „surselor de finanţare”, aşa cum o făcuse în cazul măririi pensiilor.
Între timp, rolurile de Gică-Contra s-au inversat, premierului Tăriceanu venindu-i rândul să spună că nu sunt bani pentru creşteri salariale în învăţământ. Dintr-o analiză Gândul, puteţi vedea încă un motiv, pe lângă cel electoral, pentru care profesorii au avut un aliat nesperat în parlamentari. Aceştia au votat în unanimitate majorarea probabil şi pentru că ea le foloseşte celor 64 de aleşi care şi predau la una, două sau chiar la şase facultăţi.
Generoşi Şi parlamentarii se bucură de majorarea salariilor din educaţie
64 de aleşi şi-au dat şi lor „pomana de alegeri“
Unii dintre parlamentari vor cîştiga în plus şi cu 5.000 de lei pe lună
Dintre cei 463 de parlamentari ai României, 64 au avut un interes personal pentru a vota „cu două mâini” legea de majorare a salariilor cadrelor didactice, fiind ei înşişi profesori. De pildă, social-democratul Alexandru Athanasiu, profesor de drept la Universitatea Bucureşti, va avea un spor salarial de 61.748 de lei în 2008 (5.145 de lei/lună) , faţă de 2007, când a câştigat 85.170 de lei.
Conform propriilor declaraţii de avere actualizate, cei 48 de deputaţi care au votat, marţi, legea de majorare a salariilor din învăţământ cu până la 50% au câştigat 1.754.559 de lei din activităţile didactice, în decursul anului trecut. La rândul lor, cei 16 senatori-profesori au câştigat 790.294 lei în 2007, pe lângă indemnizaţiile de parlamentari, venituri din chirii, din dividende ş.a.m.d.
În cazul politicenilor-profesori din învăţământul universitar de stat, creşterea salarială ajunge la 50%, majorare aplicată la suma deja majorată cu 15 procente de la 1 octombrie a.c.
Distribuţia pe partide a celor 64 de parlamentari-profesori este următoarea: PSD – 21, PDL – 15, PNL – 11, PRM – 5, Independenţi – 6, PC – 3, UDMR – 2.
„Pentru mine, cariera universitară e pe primul plan“
Verginia Vedinaş, PRM, se află de departe în fruntea topului senatorilor cu cele mai multe norme în învăţământul superior. Conform declaraţiei de avere de pe site-ul senatului, aceasta a realizat venituri de la nu mai puţin de 6 universităţi: Universitatea din Bucureşti; Universitatea „Titu Maiorescu”, Bucureşti; Universitatea „Athenaeum”, Bucureşti; Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; Universitatea „Vasile Goldiş”, Arad; Universitatea „Jiul de Sus”, Târgu Jiu.
Contactată telefonic, profesoara-senator ne-a declarat că nu-i este greu să ţină atâtea cursuri, întrucât o face cu pasiune: „Pentru mine cariera universitară e pe primul plan. Mă dedic cât pot de mult cercetării juridice şi studenţilor mei”. Vedinaş a mai precizat că la unele universităţi menţionate în declaraţia de avere a fost numai membră a unor comisii de doctorat ori a ţinut „câteva cursuri la masterat”. Venind vorba de bani, doamna senator a refuzat să comenteze prea mult: „Nu consider o ruşine să munceşti şi nici să câştigi bani din munca ta”.
„Spre deosebire de alţii, eu am valoare“
Alexandru Athanasiu, senator PSD, a predat şi el, aşa cum rezultă din declaraţia de venit, la două universităţi: Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Nicolae Titulescu”, Bucureşti. Întrebat în legătură cu suma câştigată ca profesor (96960 RON), mult superioară faţă de veniturile celorlalţi politicieni profesori, acesta s-a simţit „profund jignit”. Singura explicaţie pe care ne-a dat-o a fost aceea că este un „profesor adevărat”: „Eu sunt cineva în dreptul muncii din România, am 15 lucrări ştiinţifice”. Comparaţia cu ceilalţi colegi senatori care predau în facultăţi l-a jignit şi mai rău pe Athanasiu: „Spre deosebire de alţii, eu am valoare, nu mi-am luat doctoratul după 1990 şi, înainte de a deveni politician, eu am fost profesor”.
„Se apropie campania…mi-am păstrat doar o normă“
Social-democrata Ecaterina Andronescu este, de departe, cel mai bine remunerat deputat-cadru universitar. Veniturile anuale ale Ecaterinei Andronescu, rector al Politehnicii din Bucureşti, se învârt în jurul a 150.000 de lei. Deputatul PSD Vasile Puşcaş a adunat şi el 105.000 de lei ca urmare a numeroaselor activităţi didactice desfăşurate la mai multe universităţi. Pantelimon Manta, ajuns în PNL după stagii în PD şi PC, este conferenţiar la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tg. Jiu din 1995, calitate pe care şi-a păstrat-o şi ca prefect şi deputat. Activitatea universitară i-a sporit veniturile în ultimul an fiscal cu 98.308 de lei. Liberalul ne-a spus că suma mare se explică prin faptul că a fost şef de catedră până la începutul lui 2008, având totodată o normă dublă.
„La începutul anului am renunţat la funcţia de şef de catedră şi mi-am păstrat doar o normă, adică şase ore pe săptămână, având în vedere că se apropie campania electorală”, a spus el, precizând că în aceste condiţii nu îi este greu să îmbine cele două activităţi. Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor, Mircea Ifrim, PRM, face parte din categoria cadrelor didactice de carieră. În timpul mandatului de parlamentar, peremistul a îmbinat jobul de la Parlament cu funcţiile de prorector al Universităţii „Vasile Goldiş“ Arad şi decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea. În 2007, profesoratul i-a adus 88.000 de lei.
Predă canto gratis
La polul opus, peremista Angela Buciu predă canto la Universitatea Vatra Baia Mare fără retribuţie, după cum afirmă în declaraţia de avere. Sume modice mai declară şi Slavomir Gvozdenovici, „profesor plata cu ora” la Universitatea de Vest Timişoara, Liana Dumitrescu, tot o reprezentantă a minorităţilor, licenţiată în drept şi asistent la Universitatea „Mihai Viteazul” Craiova.
Printre deputaţii cadre universitare se mai numără: Ioan Adam, PSD, Petru Andea, PSD, Valeriu Tabără, PD-L, Adrian Năstase, PSD, Daniel Buda, PD-L, Valer Dorneanu, PSD, Adrian Ciocănea, PNL, Alexandru Ciocâlteu, PD-L, Paul Magheru, PRM. Şi peremista Florina Jipa are în palmares titlul de conferenţiar universitar la „celebra” Universitate Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea.
Tinerii politicieni se pot mândri şi ei cu cariere universitare. Liderul tinerilor PSD, Nicolae Bănicioiu, este în acelaşi timp şi asistent al Universităţii de Medicină Carol Davila Bucureşti. Şi spune că nu câştigă mult: „Predau de 4 ani. Îl întreb pe Tăriceanu dacă poate trăi cu 11 milioane pe lună.“ Conservatorul Bogdan Ciucă predă şi el un curs de criminologie la masterat în Galaţi, iar colegul său de partid Vlad Hogea, doctor în istorie al Universităţii din Craiova din 2007, este cadru didactic la „Petre Andrei” în Iaşi. Printre cei care cochetează cu predatul la universităţi se află şi Cozmin Guşă.
Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu se ceartă pe procentele profesorilor; ministrul Adomniţei, care a votat marţi majorarea, o consideră miercuri, laolaltă cu şeful său de partid, „superpopulistă”
În prima zi a anului universitar, politicienii au fost veritabili clopoţei electorali, luând la rând facultăţile, pe care le-au „deschis” cu cuvântul lor. Cel mai puternic cuvânt a fost al lui Traian Băsescu: „Cum să nu!”, a exclamat preşedintele când a fost întrebat dacă promulgă legea votată marţi de Camera Deputaţilor, prin care salariile profesorilor se majorează cu 50%. De data aceasta, Traian Băsescu nu şi-a mai pus problema „surselor de finanţare”, aşa cum o făcuse în cazul măririi pensiilor.
Între timp, rolurile de Gică-Contra s-au inversat, premierului Tăriceanu venindu-i rândul să spună că nu sunt bani pentru creşteri salariale în învăţământ. Dintr-o analiză Gândul, puteţi vedea încă un motiv, pe lângă cel electoral, pentru care profesorii au avut un aliat nesperat în parlamentari. Aceştia au votat în unanimitate majorarea probabil şi pentru că ea le foloseşte celor 64 de aleşi care şi predau la una, două sau chiar la şase facultăţi.
Generoşi Şi parlamentarii se bucură de majorarea salariilor din educaţie
64 de aleşi şi-au dat şi lor „pomana de alegeri“
Unii dintre parlamentari vor cîştiga în plus şi cu 5.000 de lei pe lună
Dintre cei 463 de parlamentari ai României, 64 au avut un interes personal pentru a vota „cu două mâini” legea de majorare a salariilor cadrelor didactice, fiind ei înşişi profesori. De pildă, social-democratul Alexandru Athanasiu, profesor de drept la Universitatea Bucureşti, va avea un spor salarial de 61.748 de lei în 2008 (5.145 de lei/lună) , faţă de 2007, când a câştigat 85.170 de lei.
Conform propriilor declaraţii de avere actualizate, cei 48 de deputaţi care au votat, marţi, legea de majorare a salariilor din învăţământ cu până la 50% au câştigat 1.754.559 de lei din activităţile didactice, în decursul anului trecut. La rândul lor, cei 16 senatori-profesori au câştigat 790.294 lei în 2007, pe lângă indemnizaţiile de parlamentari, venituri din chirii, din dividende ş.a.m.d.
În cazul politicenilor-profesori din învăţământul universitar de stat, creşterea salarială ajunge la 50%, majorare aplicată la suma deja majorată cu 15 procente de la 1 octombrie a.c.
Distribuţia pe partide a celor 64 de parlamentari-profesori este următoarea: PSD – 21, PDL – 15, PNL – 11, PRM – 5, Independenţi – 6, PC – 3, UDMR – 2.
„Pentru mine, cariera universitară e pe primul plan“
Verginia Vedinaş, PRM, se află de departe în fruntea topului senatorilor cu cele mai multe norme în învăţământul superior. Conform declaraţiei de avere de pe site-ul senatului, aceasta a realizat venituri de la nu mai puţin de 6 universităţi: Universitatea din Bucureşti; Universitatea „Titu Maiorescu”, Bucureşti; Universitatea „Athenaeum”, Bucureşti; Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; Universitatea „Vasile Goldiş”, Arad; Universitatea „Jiul de Sus”, Târgu Jiu.
Contactată telefonic, profesoara-senator ne-a declarat că nu-i este greu să ţină atâtea cursuri, întrucât o face cu pasiune: „Pentru mine cariera universitară e pe primul plan. Mă dedic cât pot de mult cercetării juridice şi studenţilor mei”. Vedinaş a mai precizat că la unele universităţi menţionate în declaraţia de avere a fost numai membră a unor comisii de doctorat ori a ţinut „câteva cursuri la masterat”. Venind vorba de bani, doamna senator a refuzat să comenteze prea mult: „Nu consider o ruşine să munceşti şi nici să câştigi bani din munca ta”.
„Spre deosebire de alţii, eu am valoare“
Alexandru Athanasiu, senator PSD, a predat şi el, aşa cum rezultă din declaraţia de venit, la două universităţi: Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Nicolae Titulescu”, Bucureşti. Întrebat în legătură cu suma câştigată ca profesor (96960 RON), mult superioară faţă de veniturile celorlalţi politicieni profesori, acesta s-a simţit „profund jignit”. Singura explicaţie pe care ne-a dat-o a fost aceea că este un „profesor adevărat”: „Eu sunt cineva în dreptul muncii din România, am 15 lucrări ştiinţifice”. Comparaţia cu ceilalţi colegi senatori care predau în facultăţi l-a jignit şi mai rău pe Athanasiu: „Spre deosebire de alţii, eu am valoare, nu mi-am luat doctoratul după 1990 şi, înainte de a deveni politician, eu am fost profesor”.
„Se apropie campania…mi-am păstrat doar o normă“
Social-democrata Ecaterina Andronescu este, de departe, cel mai bine remunerat deputat-cadru universitar. Veniturile anuale ale Ecaterinei Andronescu, rector al Politehnicii din Bucureşti, se învârt în jurul a 150.000 de lei. Deputatul PSD Vasile Puşcaş a adunat şi el 105.000 de lei ca urmare a numeroaselor activităţi didactice desfăşurate la mai multe universităţi. Pantelimon Manta, ajuns în PNL după stagii în PD şi PC, este conferenţiar la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tg. Jiu din 1995, calitate pe care şi-a păstrat-o şi ca prefect şi deputat. Activitatea universitară i-a sporit veniturile în ultimul an fiscal cu 98.308 de lei. Liberalul ne-a spus că suma mare se explică prin faptul că a fost şef de catedră până la începutul lui 2008, având totodată o normă dublă.
„La începutul anului am renunţat la funcţia de şef de catedră şi mi-am păstrat doar o normă, adică şase ore pe săptămână, având în vedere că se apropie campania electorală”, a spus el, precizând că în aceste condiţii nu îi este greu să îmbine cele două activităţi. Preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor, Mircea Ifrim, PRM, face parte din categoria cadrelor didactice de carieră. În timpul mandatului de parlamentar, peremistul a îmbinat jobul de la Parlament cu funcţiile de prorector al Universităţii „Vasile Goldiş“ Arad şi decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea. În 2007, profesoratul i-a adus 88.000 de lei.
Predă canto gratis
La polul opus, peremista Angela Buciu predă canto la Universitatea Vatra Baia Mare fără retribuţie, după cum afirmă în declaraţia de avere. Sume modice mai declară şi Slavomir Gvozdenovici, „profesor plata cu ora” la Universitatea de Vest Timişoara, Liana Dumitrescu, tot o reprezentantă a minorităţilor, licenţiată în drept şi asistent la Universitatea „Mihai Viteazul” Craiova.
Printre deputaţii cadre universitare se mai numără: Ioan Adam, PSD, Petru Andea, PSD, Valeriu Tabără, PD-L, Adrian Năstase, PSD, Daniel Buda, PD-L, Valer Dorneanu, PSD, Adrian Ciocănea, PNL, Alexandru Ciocâlteu, PD-L, Paul Magheru, PRM. Şi peremista Florina Jipa are în palmares titlul de conferenţiar universitar la „celebra” Universitate Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea.
Tinerii politicieni se pot mândri şi ei cu cariere universitare. Liderul tinerilor PSD, Nicolae Bănicioiu, este în acelaşi timp şi asistent al Universităţii de Medicină Carol Davila Bucureşti. Şi spune că nu câştigă mult: „Predau de 4 ani. Îl întreb pe Tăriceanu dacă poate trăi cu 11 milioane pe lună.“ Conservatorul Bogdan Ciucă predă şi el un curs de criminologie la masterat în Galaţi, iar colegul său de partid Vlad Hogea, doctor în istorie al Universităţii din Craiova din 2007, este cadru didactic la „Petre Andrei” în Iaşi. Printre cei care cochetează cu predatul la universităţi se află şi Cozmin Guşă.
PD-L susţine că atacarea la CCR a legii privind pensiile pentru grupele I şi II are motive "puerile"
PD-L consideră că atacul la CCR a legii pensiilor pentru grupele de muncă I şi II are motive "puerile", a declarat purtătorul de cuvânt al partidului, Liviu Negoiţă, care a mai acuzat Guvernul că "încearcă să lovească într-o categorie socială discriminată".
"Motivele invocate de Guvern sunt unele absolut puerile", a comentat astăzi purtătorul de cuvânt al PD-L, Liviu Negoiţă, decizia premierului Tăriceanu de a ataca la Curtea Constituţională legea ce majorează pensiile pentru categoriile I şi II de muncă.
Negoiţă a argumentat că CCR nu se poate pronunţa pe o procedură derulată la nivelul Parlamentului, iar legea PD-L are precizată sursa de finanţare. Negoiţă a adăugat că iniţiativa PD-L vizează aproximativ 1.800.000 de persoane, iar efortul bugetar se ridică la 700 milioane de euro. El a susţinut că, spre deosebire de ordonanţa Guvernului cu acelaşi obiect de reglementare, prin legea propusă de PD-L, pensionarii câştigă de patru ori mai mult.
"Din punctul nostru de vedere, Guvernul are o mare problemă - faptul că încearcă să lovească într-o categorie socială discriminată", a mai declarat Liviu Negoiţă.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a contestat la Curtea Constituţională modificările operate la 23 septembrie de deputaţi, prin care s-a mărit cu 50% şi respectiv 25% punctul de pensie la categoriile I şi, respectiv, II, Guvernul considerând că este neconstituţională adoptarea acestei legi. Premierul a fost de părere, potrivit unor surse de la Palatul Victoria, că adoptarea unei astfel de legi, pe de o parte, încarcă prea mult bugetul şi, în plus, a fost aprobată fără să fi fost dezbătută pe articole.
"Motivele invocate de Guvern sunt unele absolut puerile", a comentat astăzi purtătorul de cuvânt al PD-L, Liviu Negoiţă, decizia premierului Tăriceanu de a ataca la Curtea Constituţională legea ce majorează pensiile pentru categoriile I şi II de muncă.
Negoiţă a argumentat că CCR nu se poate pronunţa pe o procedură derulată la nivelul Parlamentului, iar legea PD-L are precizată sursa de finanţare. Negoiţă a adăugat că iniţiativa PD-L vizează aproximativ 1.800.000 de persoane, iar efortul bugetar se ridică la 700 milioane de euro. El a susţinut că, spre deosebire de ordonanţa Guvernului cu acelaşi obiect de reglementare, prin legea propusă de PD-L, pensionarii câştigă de patru ori mai mult.
"Din punctul nostru de vedere, Guvernul are o mare problemă - faptul că încearcă să lovească într-o categorie socială discriminată", a mai declarat Liviu Negoiţă.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a contestat la Curtea Constituţională modificările operate la 23 septembrie de deputaţi, prin care s-a mărit cu 50% şi respectiv 25% punctul de pensie la categoriile I şi, respectiv, II, Guvernul considerând că este neconstituţională adoptarea acestei legi. Premierul a fost de părere, potrivit unor surse de la Palatul Victoria, că adoptarea unei astfel de legi, pe de o parte, încarcă prea mult bugetul şi, în plus, a fost aprobată fără să fi fost dezbătută pe articole.
CNSAS bate pasul pe loc în dosarul Monei Muscă pentru că nu se ştie cine va judeca dosarul
Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Nicolae Florescu, trebuie să decidă ce secţie va judeca cererea Monei Muscă de revizuire a sentinţei prin care a pierdut definitiv procesul cu CNSAS, deoarece atât Secţia civilă, cât şi Secţia de contencios administrativ consideră că nu sunt competente.
La termenul de astăzi, magistraţii Secţiei a III-a civilă au decis să trimită către preşedintele Curţii de Apel dosarul care se referă la contestaţia Monei Muscă împotriva deciziei CAB, ce a confirmat în 2007 verdictul de poliţie politică dat de CNSAS.
Dacă una din secţiile amintite mai sus ar soluţiona procesul fără să fie competentă funcţional, ar exista riscul ca judecata să fie reluată, a explicat reprezentantul CNSAS, joi, la ieşirea din sala de judecată.
Următorul termen al procesului nu a fost anunţat deocamdată, fiind aşteptată decizia preşedintelui CAB.
Pe 11 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a fixat pentru 2 octombrie primul termen al procesului în care Mona Muscă cere revizuirea deciziei instanţei din martie 2007, prin care i s-a respins solicitarea de desfiinţare a verdictului de poliţie politică dat în cazul ei de CNSAS.
Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.
În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în declaraţii, în legătură cu declaraţia pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu fosta securitate. Astfel, Mona Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliţie politică.
La termenul de astăzi, magistraţii Secţiei a III-a civilă au decis să trimită către preşedintele Curţii de Apel dosarul care se referă la contestaţia Monei Muscă împotriva deciziei CAB, ce a confirmat în 2007 verdictul de poliţie politică dat de CNSAS.
Dacă una din secţiile amintite mai sus ar soluţiona procesul fără să fie competentă funcţional, ar exista riscul ca judecata să fie reluată, a explicat reprezentantul CNSAS, joi, la ieşirea din sala de judecată.
Următorul termen al procesului nu a fost anunţat deocamdată, fiind aşteptată decizia preşedintelui CAB.
Pe 11 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a fixat pentru 2 octombrie primul termen al procesului în care Mona Muscă cere revizuirea deciziei instanţei din martie 2007, prin care i s-a respins solicitarea de desfiinţare a verdictului de poliţie politică dat în cazul ei de CNSAS.
Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.
În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în declaraţii, în legătură cu declaraţia pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu fosta securitate. Astfel, Mona Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliţie politică.
Tăriceanu: Adomniţei ar fi trebuit să arate o anumită linie şi conduită parlamentarilor PNL
Premierul Tăriceanu consideră că ministrul Educaţiei "ar fi trebuit să arate o anumită linie şi conduită" parlamentarilor PNL la votul pe legea privind majorarea salariilor profesorilor şi susţine că Adomniţei trebuie să dezlege "acest nod încâlcit".
"Cred că ministrul a votat în calitate de parlamentar, cu toate că ar fi trebuit să arate o anumită linie şi conduită şi colegilor din grupul parlamentar PNL. El rămâne în continuare, totuşi, să dezlege acest nod încâlcit pentru că este responsabilitatea lui", a declarat Tăriceanu, fiind întrebat dacă îi va cere demisia ministrului Educaţiei, după ce acesta a votat pentru majorarea salariilor din educaţie.
Premierul a precizat că nu contestă ideea majorării salariilor în educaţie, însă creşterea de 50%, votată marţi de Parlament, nu este sustenabilă economic. "Cred că o soluţie este de a ne aşeza la masă, de a analiza serios, responsabil, atât Guvernul cât şi sindicatele şi de ce nu şi partidele, să lase la o parte acest deşănţat populism şi să ne gândim cu realism nu doar la ziua de astăzi ci şi la România de anul viitor şi de mâine", a spus el.
Şeful Executivului a arătat că, în ultimii ani, cadrele didactice au avut cele mai mari majorări salariale din sistemul bugetar, respectiv 93% în intervalul 2004 - 2008.
Ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, a votat marţi în Parlament majorarea salariilor pentru profesori, însă a doua zi a declarat că orice creştere de peste 9% înseamnă un efort bugetar de un miliard de lei până la sfârşitul anului, prin urmare nu vor fi bani pentru investiţii din 2009.
Măsura a fost criticată miercuri şi de premierul Tăriceanu, care a calificat votul deputaţilor ca fiind un gest de "superpopulism". El a argumentat că majorarea nu este sustenabilă economic, iar parlamentarii ar fi trebuit să se gândească de unde vor lua bani pentru creşterea salariilor cu 50%.
Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi, în unanimitate, cu 254 de voturi pentru, legea prin care salariile cadrelor didactice se majorează cu peste 50% începând de la 1 octombrie, actul normativ mergând spre promulgare la preşedintele României.
Legea de aprobare a OUG 15/2008 prevede, datorită unui amendament al PSD, ca salariile profesorilor universitari să crească cu 74%, iar cele ale cadrelor didactice din sistemul preuniversitar să se mărească cu 54%. Măsura a întrunit consensul tuturor partidelor, şi chiar şi reprezentanţii PNL au anunţat că vor vota legea, chiar dacă au arătat cu o zi în urmă că iniţiativa pare să aibă un caracter pur electoral şi creează dificultăţi inflaţioniste.
Votul a fost, la propunerea PSD, nominal, astfel că fiecare deputat a trebuit să-şi exprime opţiunea deschis, în sală. Până şi ministrul Cristian Adomniţei, care îi criticase luni pe deputaţi că nu au precizat sursele de finanţare pentru această majorare, a votat "pentru", opţiunea sa fiind salutată prin aplauze de deputaţi.
Şi ministrul Eugen Nicolaescu a votat pentru majorarea salariilor profesorilor, şi el fiind aplaudat. Premierul Tăriceanu figurează ca absent, fiind la Bruxelles, la fel şi Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei, care prezidase şedinţa de dezbateri de dinainte. Absent a fost şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Mihai Voicu.
"Cred că ministrul a votat în calitate de parlamentar, cu toate că ar fi trebuit să arate o anumită linie şi conduită şi colegilor din grupul parlamentar PNL. El rămâne în continuare, totuşi, să dezlege acest nod încâlcit pentru că este responsabilitatea lui", a declarat Tăriceanu, fiind întrebat dacă îi va cere demisia ministrului Educaţiei, după ce acesta a votat pentru majorarea salariilor din educaţie.
Premierul a precizat că nu contestă ideea majorării salariilor în educaţie, însă creşterea de 50%, votată marţi de Parlament, nu este sustenabilă economic. "Cred că o soluţie este de a ne aşeza la masă, de a analiza serios, responsabil, atât Guvernul cât şi sindicatele şi de ce nu şi partidele, să lase la o parte acest deşănţat populism şi să ne gândim cu realism nu doar la ziua de astăzi ci şi la România de anul viitor şi de mâine", a spus el.
Şeful Executivului a arătat că, în ultimii ani, cadrele didactice au avut cele mai mari majorări salariale din sistemul bugetar, respectiv 93% în intervalul 2004 - 2008.
Ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, a votat marţi în Parlament majorarea salariilor pentru profesori, însă a doua zi a declarat că orice creştere de peste 9% înseamnă un efort bugetar de un miliard de lei până la sfârşitul anului, prin urmare nu vor fi bani pentru investiţii din 2009.
Măsura a fost criticată miercuri şi de premierul Tăriceanu, care a calificat votul deputaţilor ca fiind un gest de "superpopulism". El a argumentat că majorarea nu este sustenabilă economic, iar parlamentarii ar fi trebuit să se gândească de unde vor lua bani pentru creşterea salariilor cu 50%.
Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi, în unanimitate, cu 254 de voturi pentru, legea prin care salariile cadrelor didactice se majorează cu peste 50% începând de la 1 octombrie, actul normativ mergând spre promulgare la preşedintele României.
Legea de aprobare a OUG 15/2008 prevede, datorită unui amendament al PSD, ca salariile profesorilor universitari să crească cu 74%, iar cele ale cadrelor didactice din sistemul preuniversitar să se mărească cu 54%. Măsura a întrunit consensul tuturor partidelor, şi chiar şi reprezentanţii PNL au anunţat că vor vota legea, chiar dacă au arătat cu o zi în urmă că iniţiativa pare să aibă un caracter pur electoral şi creează dificultăţi inflaţioniste.
Votul a fost, la propunerea PSD, nominal, astfel că fiecare deputat a trebuit să-şi exprime opţiunea deschis, în sală. Până şi ministrul Cristian Adomniţei, care îi criticase luni pe deputaţi că nu au precizat sursele de finanţare pentru această majorare, a votat "pentru", opţiunea sa fiind salutată prin aplauze de deputaţi.
Şi ministrul Eugen Nicolaescu a votat pentru majorarea salariilor profesorilor, şi el fiind aplaudat. Premierul Tăriceanu figurează ca absent, fiind la Bruxelles, la fel şi Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei, care prezidase şedinţa de dezbateri de dinainte. Absent a fost şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Mihai Voicu.
Demnitarii, mai usor de trimis in instanta
Ministrii si parlamentarii vor putea fi mai usor trimisi in justitie de
catre colegii lor din Senat sau Camera. Pentru avizarea cererilor de
urmarire penala nu va mai fi nevoie de votul majoritatii senatorilor
sau deputatilor, ci de votul majoritatii celor prezenti in sala, adica
de o majoritate simpla (cu care se adopta legile ordinare).
Curtea
Constitutionala a dat dreptate PD-L si a admis cele doua reclamatii ale
democrat-liberalilor referitoare la neconstitutionalitatea unor
prevederi din Regulamentele
Senatului si Camerei Deputatilor.
Magistratii au admis ca articolele din Regulamentele interne
referitoare la majoritatea cu care se aproba in plen urmarirea penala a
ministrilor-parlamentari nu sunt conforme cu legea fundamentala.
Astfel, articolul care impune votul de cel putin doua treimi din
numarul deputatilor necesar pentru aprobarea urmaririi penale
contravine art. 76 din Constitutie, conform caruia „legile ordinare si
hotararile Parlamentului se adopta cu votul majoritatii membrilor
prezenti din fiecare Camera”, adica cu majoritate simpla.
Neconstitutional este si articolul din Regulamentul
Senatului, potrivit
caruia „urmarirea penala a membrilor Guvernului se adopta cu votul
majoritatii senatorilor”, si nu cu majoritatea celor prezenti in sala,
cum prevede Constitutia. Senatorii si deputatii au la dispozitie 45 de
zile pentru a-si pune Regulamentele proprii in acord cu dispozitiile
Curtii Constitutionale. In acest timp, dispozitiile constatate ca fiind
neconstitutionale se considera suspendate de drept. Liderul
PD-L, Emil
Boc, a explicat, la vremea depunerii reclamatiilor la Curtea
Constitutionala, ca prin acest demers, partidul sau doreste „sa usureze
mecanismul de ridicare a imunitatii si sa faciliteze inceperea
urmaririi penale impotriva ministrilor parlamentari”.
Nicolae Vacaroiu s-ar duce sef la Curtea de Conturi
Tot
ieri, magistratii Curtii Constitutionale au decis ca Legea Curtii de
Conturi nu ridica probleme de natura constitutionala. Curtea a respins
astfel sesizarea formulata de 60 de deputati, care reclamau faptul ca
Legea Curtii de Conturi a fost adoptata de cele doua Camere ale
Parlamentului, fara a tine cont de obiectiile formulate in cererea de
reexaminare a presedintelui. Curtea Constitutionala a decis insa ca
Legea Curtii de Conturi poate merge la promulgare. Presedintele
Senatului, Nicolae Vacaroiu, ar fi dispus sa mearga la Curtea de
Conturi, daca partidul ii va cere, dar nu ca simplu consilier. „Sigur
ca va fi o optiune. Eu nu am luat nici o decizie, dar la partid se
hotaraste totul(…). Sigur ca nu m-as duce un simplu consilier de
conturi”, a mai spus acesta
catre colegii lor din Senat sau Camera. Pentru avizarea cererilor de
urmarire penala nu va mai fi nevoie de votul majoritatii senatorilor
sau deputatilor, ci de votul majoritatii celor prezenti in sala, adica
de o majoritate simpla (cu care se adopta legile ordinare).
Curtea
Constitutionala a dat dreptate PD-L si a admis cele doua reclamatii ale
democrat-liberalilor referitoare la neconstitutionalitatea unor
prevederi din Regulamentele
Senatului si Camerei Deputatilor.
Magistratii au admis ca articolele din Regulamentele interne
referitoare la majoritatea cu care se aproba in plen urmarirea penala a
ministrilor-parlamentari nu sunt conforme cu legea fundamentala.
Astfel, articolul care impune votul de cel putin doua treimi din
numarul deputatilor necesar pentru aprobarea urmaririi penale
contravine art. 76 din Constitutie, conform caruia „legile ordinare si
hotararile Parlamentului se adopta cu votul majoritatii membrilor
prezenti din fiecare Camera”, adica cu majoritate simpla.
Neconstitutional este si articolul din Regulamentul
Senatului, potrivit
caruia „urmarirea penala a membrilor Guvernului se adopta cu votul
majoritatii senatorilor”, si nu cu majoritatea celor prezenti in sala,
cum prevede Constitutia. Senatorii si deputatii au la dispozitie 45 de
zile pentru a-si pune Regulamentele proprii in acord cu dispozitiile
Curtii Constitutionale. In acest timp, dispozitiile constatate ca fiind
neconstitutionale se considera suspendate de drept. Liderul
PD-L, Emil
Boc, a explicat, la vremea depunerii reclamatiilor la Curtea
Constitutionala, ca prin acest demers, partidul sau doreste „sa usureze
mecanismul de ridicare a imunitatii si sa faciliteze inceperea
urmaririi penale impotriva ministrilor parlamentari”.
Nicolae Vacaroiu s-ar duce sef la Curtea de Conturi
Tot
ieri, magistratii Curtii Constitutionale au decis ca Legea Curtii de
Conturi nu ridica probleme de natura constitutionala. Curtea a respins
astfel sesizarea formulata de 60 de deputati, care reclamau faptul ca
Legea Curtii de Conturi a fost adoptata de cele doua Camere ale
Parlamentului, fara a tine cont de obiectiile formulate in cererea de
reexaminare a presedintelui. Curtea Constitutionala a decis insa ca
Legea Curtii de Conturi poate merge la promulgare. Presedintele
Senatului, Nicolae Vacaroiu, ar fi dispus sa mearga la Curtea de
Conturi, daca partidul ii va cere, dar nu ca simplu consilier. „Sigur
ca va fi o optiune. Eu nu am luat nici o decizie, dar la partid se
hotaraste totul(…). Sigur ca nu m-as duce un simplu consilier de
conturi”, a mai spus acesta
Fitch a coborât la 'negativă' perspectiva ratingurilor UniCredit
Agenţia de evaluare financiară Fitch a coborât, de la 'pozitivă' la 'negativă', perspectiva ratingurilor grupului financiar
italian UniCredit şi ale subsidiarelor sale HVB şi Bank Austria Creditanstalt, ca urmare a efectelor crizei financiare mondiale, potrivit
unui comunicat al agenţiei de rating.
Agenţia de rating a confirmat, totodată, ratingul 'A+' pentru credite
pe termen lung în valută al UniCredit, dar a coborât ratingul individual al grupului bancar de la 'B' la 'B/C'.
italian UniCredit şi ale subsidiarelor sale HVB şi Bank Austria Creditanstalt, ca urmare a efectelor crizei financiare mondiale, potrivit
unui comunicat al agenţiei de rating.
Agenţia de rating a confirmat, totodată, ratingul 'A+' pentru credite
pe termen lung în valută al UniCredit, dar a coborât ratingul individual al grupului bancar de la 'B' la 'B/C'.
Cardurile BCR nu vor putea fi utilizate de vineri noaptea până sâmbătă dimineaţă
Banca Comercială Română (BCR) aduce la cunoştinţă clienţilor săi, posesori de carduri, ca, începând de vineri, 3 octombrie 2008, ora 23.00, până cel mai târziu sâmbătă, 4 octombrie 2008, ora 05.00, va întrerupe funcţionarea sistemului informatic care gestionează operaţiunile cu carduri.
BVB ora 13.00: SIF-urile, crestere de 4,86%
Votul pozitiv din Senatul american a redat increderea investitorilor romani care au revenit la cumparare, astfel indicii bursieri au inregistrat in prima jumatate a sedintei de tranzactionare cresteri intre 1,14% si 4,86%.
Cele mai mari
aprecieri au fost inregistrate de catre cele cinci societati de investitii financiare
, astfel Indicele BET-FI a crescut cu 4,86% pana la cotatia de 27549 puncte. Actiunile SIF Oltenia au avut cel mai mare rulaj in prima jumatate a sedintei de tranzactionare de 2,42 milioane lei, iar titlurile s-au apreciat cu 6,62% pana la cotatia de 1,45 lei. Titlurile SIF Moldova au castigat 4% pana la 1,30 lei, in vreme ce actiunile SIF Transilvania au urcat cu 2,90% pana la cotatia de 0,71 lei.
Indicele BET s-a apreciat cu 1,56%, pana la 4.395 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, urca cu 1,29%, pana la 3.317 puncte.
Indicele ROTX a urcat cu 1,36%, ajungand la 10.649 puncte. Indicele BET-XT urca cu 2,57%, pana la 466 puncte, iar indicele BET-NG se aprecia cu 1,14%, pana la la 626 puncte.
In sectorul bancar, actiunile BRD cu 4,46% pana la 11,70 lei, in vreme ce titlurile Erste Bank au urcat doar cu 1,29% pana la 133,10 lei. Actiunile Bancii Comerciale
Carpatica au scazut cu 1,94% pana la 0,2530 lei, dupa ce in sedinta de ieri acestea au avut o crestere spectaculoasa de aproape 15%.
In sectorul petrolier, actiunile Petrom au stagnat la cotaia de 0,3300 lei pe un rulaj de 1,10 milioane lei, in vreme ce titlurile Rompetrol rafinare au avut o apreciere de 3,95% pana la 0,0421 lei.
In topul cresterilor, remarcam prezenta titlurilor Mechel Targoviste cu o apreciere de 12,71%, insa pe o lichiditate de 585 lei. Actiunile Rompetrol Well Services au fost foarte cautate si au asigurat un castig
de 5,18%.
Cele mai mari
aprecieri au fost inregistrate de catre cele cinci societati de investitii financiare
, astfel Indicele BET-FI a crescut cu 4,86% pana la cotatia de 27549 puncte. Actiunile SIF Oltenia au avut cel mai mare rulaj in prima jumatate a sedintei de tranzactionare de 2,42 milioane lei, iar titlurile s-au apreciat cu 6,62% pana la cotatia de 1,45 lei. Titlurile SIF Moldova au castigat 4% pana la 1,30 lei, in vreme ce actiunile SIF Transilvania au urcat cu 2,90% pana la cotatia de 0,71 lei.
Indicele BET s-a apreciat cu 1,56%, pana la 4.395 puncte, in timp ce indicele compozit, BET-C, urca cu 1,29%, pana la 3.317 puncte.
Indicele ROTX a urcat cu 1,36%, ajungand la 10.649 puncte. Indicele BET-XT urca cu 2,57%, pana la 466 puncte, iar indicele BET-NG se aprecia cu 1,14%, pana la la 626 puncte.
In sectorul bancar, actiunile BRD cu 4,46% pana la 11,70 lei, in vreme ce titlurile Erste Bank au urcat doar cu 1,29% pana la 133,10 lei. Actiunile Bancii Comerciale
Carpatica au scazut cu 1,94% pana la 0,2530 lei, dupa ce in sedinta de ieri acestea au avut o crestere spectaculoasa de aproape 15%.
In sectorul petrolier, actiunile Petrom au stagnat la cotaia de 0,3300 lei pe un rulaj de 1,10 milioane lei, in vreme ce titlurile Rompetrol rafinare au avut o apreciere de 3,95% pana la 0,0421 lei.
In topul cresterilor, remarcam prezenta titlurilor Mechel Targoviste cu o apreciere de 12,71%, insa pe o lichiditate de 585 lei. Actiunile Rompetrol Well Services au fost foarte cautate si au asigurat un castig
de 5,18%.
Mai multa tuica fara accize
Tuica mai multa, insa doar pentru consum propriu. Taranii au primit o veste buna de la autoritati: pot face in gospodaria proprie 700 de litri de tuica fara sa platesca accize, in loc de 300, cum era prevazut pana acum, relateaza NewsIn.
Nicolae Israila din Rasinari face tuica de cand se stie, dupa o reteta din batrani. In fiecare an culege prunele parguite si le pune in butoaie mari, la mustit. Gospodarul si-a vandut tuica numai pana anul trecut. Pentru un litru de tuica, familia Israila foloseste nu mai putin de 8 kilograme de prune.
Nicolae Israila, producator tuica Rasinari: "Accize mari, nu puteai sa te incadrezi in niste parametri... Trebuia sa castigi si tu ceva, sa faci de placere si sa dai la stat nu merge!"
Gospodarul stie ca trebuie sa se adapteze noilor norme, asa ca si-a pus faianta si gresie in camera unde tine cazanul vechi de 30 de ani. Omul spune ca vrea sa fie pregatit, ca in cazul in care scad accizele, sa inceapa o afacere cu tuica de Rasinari.
Nicolae Israila din Rasinari face tuica de cand se stie, dupa o reteta din batrani. In fiecare an culege prunele parguite si le pune in butoaie mari, la mustit. Gospodarul si-a vandut tuica numai pana anul trecut. Pentru un litru de tuica, familia Israila foloseste nu mai putin de 8 kilograme de prune.
Nicolae Israila, producator tuica Rasinari: "Accize mari, nu puteai sa te incadrezi in niste parametri... Trebuia sa castigi si tu ceva, sa faci de placere si sa dai la stat nu merge!"
Gospodarul stie ca trebuie sa se adapteze noilor norme, asa ca si-a pus faianta si gresie in camera unde tine cazanul vechi de 30 de ani. Omul spune ca vrea sa fie pregatit, ca in cazul in care scad accizele, sa inceapa o afacere cu tuica de Rasinari.
Noapte albă în Balcani
Noapte albă, bucurie dar şi frustrare după vestea arestării fostului lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic. Fostul lider al sârbilor bosniaci din timpul războiului din Bosnia se află acum într-o închisoare din Belgrad, unde a fost supus unei anchete preliminare de către un judecător de instrucţie - primul pas al deferirii sale către Tribunalul Penal Internaţional de la Haga.
Poliţia a operat mai multe arestări după ce peste 50 de membri ai organizaţiei ultranaţionaliste sârbe Obraz au protestat în faţa sediului Biroului pentru crime de război din Belgrad faţă de arestarea lui Karadzic. Scene asemănătoare au avut loc şi la Pale, fosta capitală a Republicii Srpska şi fieful familiei Karadzic.
În schimb, la Sarajevo, bosniacii au ieşit în stradă înfruntând ploaia, ca să salute arestarea celui poreclit "măcelarul Bosniei". Singura notă temperată a fost a preşedintelui Federaţiei Bosnia-Herzegovina, Haris Siladjic. Fost ministru de Externe al musulmanilor bosniaci în vremea războiului, Siladzic consideră că lupta cu ororile trecutului nu s-a încheiat acum.
Poliţia a operat mai multe arestări după ce peste 50 de membri ai organizaţiei ultranaţionaliste sârbe Obraz au protestat în faţa sediului Biroului pentru crime de război din Belgrad faţă de arestarea lui Karadzic. Scene asemănătoare au avut loc şi la Pale, fosta capitală a Republicii Srpska şi fieful familiei Karadzic.
În schimb, la Sarajevo, bosniacii au ieşit în stradă înfruntând ploaia, ca să salute arestarea celui poreclit "măcelarul Bosniei". Singura notă temperată a fost a preşedintelui Federaţiei Bosnia-Herzegovina, Haris Siladjic. Fost ministru de Externe al musulmanilor bosniaci în vremea războiului, Siladzic consideră că lupta cu ororile trecutului nu s-a încheiat acum.
UDMR ofera PCM 15% din locuri pe listele comune
UDMR a propus Partidului Civic Maghiar (PCM) un acord de colaborare pentru alegerile parlamentare, potrivit
caruia candidatii PCM vor primi locuri eligibile din partea UDMR. In functie de rezultatele obtinute la alegerile locale, 15% din locurile pentru Senat si Camera Deputatilor vor fi ocupate de PCM, este oferta
UMDR. Presedintele UDMR, Markó Béla, a spus ieri ca in unele colegii dominate de maghiari Uniunea nu isi va desemna un candidat, ci va ceda locul celor de la Partidul Civic. "Altfel nu se poate, bineinteles, fiindca, fiind vorba de un sistem uninominal, fiecare partid, in fiecare colegiu, va avea un singur candidat. Deci, in cazul nostru, daca vom face o astfel de intelegere, e clar ca in cateva colegii ii vom lasa pe candidatii din partea PCM, dar, la fel, pe listele UDMR. Nu e vorba despre o coalitie formala, deci ei, daca accepta aceasta oferta, tot sub sigla UDMR vor trebui sa candideze", a precizat Markó Béla. Anterior liderii PCM se declarasera nemultumiti de procentul obtinut, dar le-au sugerat liderilor UDMR sa formeze o coalitie, din calculele lor reiesind ca s-ar depasi pragul de 8%. Ieri Markó Béla a reluat termenul-limita pana la care asteapta un raspuns din partea PCM, respectiv 26 iulie.
caruia candidatii PCM vor primi locuri eligibile din partea UDMR. In functie de rezultatele obtinute la alegerile locale, 15% din locurile pentru Senat si Camera Deputatilor vor fi ocupate de PCM, este oferta
UMDR. Presedintele UDMR, Markó Béla, a spus ieri ca in unele colegii dominate de maghiari Uniunea nu isi va desemna un candidat, ci va ceda locul celor de la Partidul Civic. "Altfel nu se poate, bineinteles, fiindca, fiind vorba de un sistem uninominal, fiecare partid, in fiecare colegiu, va avea un singur candidat. Deci, in cazul nostru, daca vom face o astfel de intelegere, e clar ca in cateva colegii ii vom lasa pe candidatii din partea PCM, dar, la fel, pe listele UDMR. Nu e vorba despre o coalitie formala, deci ei, daca accepta aceasta oferta, tot sub sigla UDMR vor trebui sa candideze", a precizat Markó Béla. Anterior liderii PCM se declarasera nemultumiti de procentul obtinut, dar le-au sugerat liderilor UDMR sa formeze o coalitie, din calculele lor reiesind ca s-ar depasi pragul de 8%. Ieri Markó Béla a reluat termenul-limita pana la care asteapta un raspuns din partea PCM, respectiv 26 iulie.
Boc îşi atacă adversarii cu gloanţe oarbe
Emil Boc insistă să vorbească despre încercarea PSD şi PNL de a bloca alegerile pe sistemul de vot uninominal.
Liderul PD-L Emil Boc a reluat ieri acuzaţiile privind „complotul” PNL-PSD plănuit pentru a face imposibile alegerile în sistemul uninominal. „Acum am şi dovezile”, a declarat Boc. El susţine că întârzierea „intenţionată” a delimitării colegiilor uninominale peste data stabilită de lege va permite „oricui, posibil celor din PRM care nu agreează uninominalul”, să atace în contencios alegerile în sistem uninominal. De asemenea, liderul PD-L a menţionat că la Hunedoara diferenţa între două colegii la Senat este mai mare de 30%, „cât permite legea”, şi a conchis că, „în ambele situaţii, orice atac în contencios administrativ va bloca
uninominalul şi vom avea alegeri pe liste, aşa cum vor PNL şi PSD”.
Prima reacţie a venit din partea preşedintelui Camerei, liberalul Bogdan Olteanu.
„Emil Boc confundă dorinţele cu realitatea. Toată lumea ştie că PD-L nu doreşte uninominal pentru că nu mai are candidaţi care să câştige confruntări în colegii uninominale. Pentru liniştea domniei sale, îi spun, în calitate
de jurist acum, că orice atac în contencios pentru depăşirea termenului decupajului, este sortit eşecului. Doar dacă ar fi existat erori pe fond în ceea ce priveşte decuparea colegiilor, justiţia ar fi putut amâna uninominalul. Alegerile se vor ţine în toamnă, îl asigur de acest lucru pe Emil Boc”, ne-a declarat liderul liberal.
În ceea ce priveşte situaţia colegiilor pentru Senat din judeţul Hunedoara, deputatul PNL din această circumscripţie Ioan Timiş recunoaşte că există o diferenţă mai mare de 30% între două colegii la Senat. „Constatarea dlui Boc este reală, dar domnia sa poate nu ştie de OUG nr. 66/2008, care a modificat legea electorală şi care nu mai prevede imperativ diferenţa de 30% între colegii”, spune Timiş.
Liderul PD-L Emil Boc a reluat ieri acuzaţiile privind „complotul” PNL-PSD plănuit pentru a face imposibile alegerile în sistemul uninominal. „Acum am şi dovezile”, a declarat Boc. El susţine că întârzierea „intenţionată” a delimitării colegiilor uninominale peste data stabilită de lege va permite „oricui, posibil celor din PRM care nu agreează uninominalul”, să atace în contencios alegerile în sistem uninominal. De asemenea, liderul PD-L a menţionat că la Hunedoara diferenţa între două colegii la Senat este mai mare de 30%, „cât permite legea”, şi a conchis că, „în ambele situaţii, orice atac în contencios administrativ va bloca
uninominalul şi vom avea alegeri pe liste, aşa cum vor PNL şi PSD”.
Prima reacţie a venit din partea preşedintelui Camerei, liberalul Bogdan Olteanu.
„Emil Boc confundă dorinţele cu realitatea. Toată lumea ştie că PD-L nu doreşte uninominal pentru că nu mai are candidaţi care să câştige confruntări în colegii uninominale. Pentru liniştea domniei sale, îi spun, în calitate
de jurist acum, că orice atac în contencios pentru depăşirea termenului decupajului, este sortit eşecului. Doar dacă ar fi existat erori pe fond în ceea ce priveşte decuparea colegiilor, justiţia ar fi putut amâna uninominalul. Alegerile se vor ţine în toamnă, îl asigur de acest lucru pe Emil Boc”, ne-a declarat liderul liberal.
În ceea ce priveşte situaţia colegiilor pentru Senat din judeţul Hunedoara, deputatul PNL din această circumscripţie Ioan Timiş recunoaşte că există o diferenţă mai mare de 30% între două colegii la Senat. „Constatarea dlui Boc este reală, dar domnia sa poate nu ştie de OUG nr. 66/2008, care a modificat legea electorală şi care nu mai prevede imperativ diferenţa de 30% între colegii”, spune Timiş.
Boc, Stolojan, Videanu şi Blaga - posibilii premieri ai lui Băsescu
Democrat-liberalii vor anunţa public până în data de 15 august numele persoanei pe care o vor propune pentru postul de prim-ministru, în cazul în care PD-L ar ajunge să facă cărţile pentru guvernare. Logica acestui demers vine din faptul că liderii PD-L consideră că partidul lor va avea cele mai multe voturi în alegerile de la sfârşitul anului şi prin urmare numele premierului trebuie făcut public de către ei. „De ce să nu vorbim noi despre premier dacă în sondaje PD-L are 40 la sută? Este clar că premierul va fi de la noi”, ne-a declarat vicepreşedintele Cezar Preda. De asemenea, preşedintele PD-L Emil Boc susţine cu foarte multă siguranţă că premierul „va fi o propunere PD-L, din interiorul partidului”.
Dincolo de declaraţiile pline de siguranţă ale liderilor
democrat-liberali, alegerea unui premier din rândurile lor va fi extrem de grea în situaţia de faţă. Surse din partid susţin că subiectul a încins deja imaginaţia unora care îşi doresc să-şi impună voinţa în partid şi acest lucru ar putea duce la relansarea disputelor între oamenii apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu şi cei care consideră că acesta ar trebui să nu se mai amestece în problemele partidului.
Şeful statului, consultat de apropiaţii săi
Totodată, sursele susţin că şeful statului nu va putea fi ignorat în privinţa alegerii celui în jurul căruia se va organiza campania electorală a PD-L. „Preşedintele Traian Băsescu va trebui consultat deoarece este singurul care poate numi primul ministru. Nimeni din PD-L nu îşi va permite riscul de a nu se consulta cu el. Traian Băsescu va alege liderul PD-L care va juca rolul de premier în campania
electorală din toamnă şi care trebuie să ne aducă procente electorale bune”, susţin sursele care mai cred că preşedintele va numi „un om loial”.
Deşi la sedinţa BPN de ieri nu s-au înaintat nume ale unor membri care ar putea fi nominalizaţi pentru o asemenea funcţie, în PD-L au început deja să circule variante de prim-miniştri. Din tabăra prezidenţială au fost înaintate deja numele prim-vicepreşedintelui Theodor Stolojan şi cel al vicepreşedintului Gheorghe Flutur, iar mai nou chiar pe cel al preşedintelui Emil Boc, care ar trebui să renunţe la Primăria Cluj. Întrebat dacă ar accepta o asemenea nominalizare, acesta, spre deosebire de alte momente, s-a ferit să dea un răspuns tranşant. „Vom vedea. Oricine ar putea fi desemnat. Vom decide şi vă vom informa”, a spus Boc.
De asemenea, unii dintre lideri nu exclud varianta Monica Macovei, care a avut o relaţie bună cu şeful statului. În cealaltă tabără se vorbeşte insistent că secretarul general Vasile Blaga este cel mai potrivit pentru această funcţie deoarece, deşi a pierdut în Capitală alegerile pentru funcţia de primar general, este foarte apreciat în ţară şi mai ales în Ardeal. Ar mai fi şi varianta Adriean Videanu, dar acesta nu mai pare dispus să revină într-o funcţie publică. Oricum ar fi, prezentarea premierului se va face într-un spectacol electoral în care va fi lansat şi programul de guvernare al PD-L.
Dincolo de declaraţiile pline de siguranţă ale liderilor
democrat-liberali, alegerea unui premier din rândurile lor va fi extrem de grea în situaţia de faţă. Surse din partid susţin că subiectul a încins deja imaginaţia unora care îşi doresc să-şi impună voinţa în partid şi acest lucru ar putea duce la relansarea disputelor între oamenii apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu şi cei care consideră că acesta ar trebui să nu se mai amestece în problemele partidului.
Şeful statului, consultat de apropiaţii săi
Totodată, sursele susţin că şeful statului nu va putea fi ignorat în privinţa alegerii celui în jurul căruia se va organiza campania electorală a PD-L. „Preşedintele Traian Băsescu va trebui consultat deoarece este singurul care poate numi primul ministru. Nimeni din PD-L nu îşi va permite riscul de a nu se consulta cu el. Traian Băsescu va alege liderul PD-L care va juca rolul de premier în campania
electorală din toamnă şi care trebuie să ne aducă procente electorale bune”, susţin sursele care mai cred că preşedintele va numi „un om loial”.
Deşi la sedinţa BPN de ieri nu s-au înaintat nume ale unor membri care ar putea fi nominalizaţi pentru o asemenea funcţie, în PD-L au început deja să circule variante de prim-miniştri. Din tabăra prezidenţială au fost înaintate deja numele prim-vicepreşedintelui Theodor Stolojan şi cel al vicepreşedintului Gheorghe Flutur, iar mai nou chiar pe cel al preşedintelui Emil Boc, care ar trebui să renunţe la Primăria Cluj. Întrebat dacă ar accepta o asemenea nominalizare, acesta, spre deosebire de alte momente, s-a ferit să dea un răspuns tranşant. „Vom vedea. Oricine ar putea fi desemnat. Vom decide şi vă vom informa”, a spus Boc.
De asemenea, unii dintre lideri nu exclud varianta Monica Macovei, care a avut o relaţie bună cu şeful statului. În cealaltă tabără se vorbeşte insistent că secretarul general Vasile Blaga este cel mai potrivit pentru această funcţie deoarece, deşi a pierdut în Capitală alegerile pentru funcţia de primar general, este foarte apreciat în ţară şi mai ales în Ardeal. Ar mai fi şi varianta Adriean Videanu, dar acesta nu mai pare dispus să revină într-o funcţie publică. Oricum ar fi, prezentarea premierului se va face într-un spectacol electoral în care va fi lansat şi programul de guvernare al PD-L.
IOAN RUS: Geoană n-a fost bărbat!
clujean a anunţat că şi-a încheiat socotelile cu preşedintele PSD şi spune că nu-i mai datorează nimic.
În urmă cu doi ani, Ioan Rus lansa teoria „separării în PSD a bărbaţilor de curve“. Ieri, politicianul clujean a anunţat că a terminat-o cu Mircea Geoană, motivând că cel pe care, în aprile 2005, l-a împins ca soluţie de preşedinte al PSD pentru reformarea partidului nu a fost bărbat. A fost anunţul oficial al unei separări politice începute prin demisiile clujenilor din funcţiile deţinute în PSD.
„În acest moment nu îi datorăm şi nu ne mai datorează nimic“, şi-a expus Ioan Rus dezamăgirea într-un interviu pentru „Ziua de Cluj“. Decepţia liderului clujean se referă la întreaga activitate a preşedintelui PSD. „Am crezut într-un proiect de modernizare şi democratizare al PSD. Sunt dezamăgit că nu s-a putut ridica la nivelul acestui proiect“, a explicat Rus.
Dezamăgirea faţă de Geoană a culminat cu marginalizarea Grupului de la Cluj, operată la „festivalul de la Mamaia“ de către baronii locali. După această decizie „nedreaptă“, spune Rus, Geoană a dovedit că nu este „bărbat“.
„Este greu să priveşti în ochi pe cineva după o judecată nedreaptă, dacă eşti judecătorul sau călăul. Am aflat ulterior că Mircea Geoană se afla joi în Cluj. Dacă era bărbat, venea la conferinţa judeţeană. El ar fi avut de făcut un decont cu fiecare dintre cei care erau prezenţi la conferinţă, care au crezut în el şi l-au primit de fiecare dată la Cluj cu tot respectul şi consideraţia datorate unui adevărat lider. În acest moment nu îi datorăm şi nu ne mai datorează nimic“, a conchis Rus.
„Berbecii“ Oprişan, Dragnea şi Mazăre
Despre baronii locali Dragnea, Opri- şan şi Mazăre a spus că sunt folosiţi „ca berbecele cu care încerci să forţezi o poartă“. „Dai cu el în încuietori, în balamale... E un instrument folosit pentru intrarea prin efracţie“, a spus Rus. Pe viitor, liderul clujean nu exclude posbilitatea de a forma un alt partid pe „osatura“ Fundaţiei Social-Democrate din Transilvania.
PSD BIHOR
Analiza lui Diaconescu: „Oamenilor le e silă de noi“
Vicepreşedintele PSD, Cristian Diaconescu, trimis să facă ordine în filiala din Bihor, s-a întors după câteva zile de analize cu o concluzie dură. „Oamenilor le e silă de noi“, a afirmat Diaconescu, ieri, în şedinţa Biroului Permanent al PSD. Despre organizaţia PSD Bihor a afirmat că este ca în „filmele SF“.
În urmă cu doi ani, Ioan Rus lansa teoria „separării în PSD a bărbaţilor de curve“. Ieri, politicianul clujean a anunţat că a terminat-o cu Mircea Geoană, motivând că cel pe care, în aprile 2005, l-a împins ca soluţie de preşedinte al PSD pentru reformarea partidului nu a fost bărbat. A fost anunţul oficial al unei separări politice începute prin demisiile clujenilor din funcţiile deţinute în PSD.
„În acest moment nu îi datorăm şi nu ne mai datorează nimic“, şi-a expus Ioan Rus dezamăgirea într-un interviu pentru „Ziua de Cluj“. Decepţia liderului clujean se referă la întreaga activitate a preşedintelui PSD. „Am crezut într-un proiect de modernizare şi democratizare al PSD. Sunt dezamăgit că nu s-a putut ridica la nivelul acestui proiect“, a explicat Rus.
Dezamăgirea faţă de Geoană a culminat cu marginalizarea Grupului de la Cluj, operată la „festivalul de la Mamaia“ de către baronii locali. După această decizie „nedreaptă“, spune Rus, Geoană a dovedit că nu este „bărbat“.
„Este greu să priveşti în ochi pe cineva după o judecată nedreaptă, dacă eşti judecătorul sau călăul. Am aflat ulterior că Mircea Geoană se afla joi în Cluj. Dacă era bărbat, venea la conferinţa judeţeană. El ar fi avut de făcut un decont cu fiecare dintre cei care erau prezenţi la conferinţă, care au crezut în el şi l-au primit de fiecare dată la Cluj cu tot respectul şi consideraţia datorate unui adevărat lider. În acest moment nu îi datorăm şi nu ne mai datorează nimic“, a conchis Rus.
„Berbecii“ Oprişan, Dragnea şi Mazăre
Despre baronii locali Dragnea, Opri- şan şi Mazăre a spus că sunt folosiţi „ca berbecele cu care încerci să forţezi o poartă“. „Dai cu el în încuietori, în balamale... E un instrument folosit pentru intrarea prin efracţie“, a spus Rus. Pe viitor, liderul clujean nu exclude posbilitatea de a forma un alt partid pe „osatura“ Fundaţiei Social-Democrate din Transilvania.
PSD BIHOR
Analiza lui Diaconescu: „Oamenilor le e silă de noi“
Vicepreşedintele PSD, Cristian Diaconescu, trimis să facă ordine în filiala din Bihor, s-a întors după câteva zile de analize cu o concluzie dură. „Oamenilor le e silă de noi“, a afirmat Diaconescu, ieri, în şedinţa Biroului Permanent al PSD. Despre organizaţia PSD Bihor a afirmat că este ca în „filmele SF“.
„România nu este campioana în fraude a Europei!”
stăzi, Bruxelles-ul va da publicităţii două rapoarte, referitoare inclusiv la România. Unul dintre ele se referă la situaţia luptei anti-fraudă, în special la domeniul alocării de fonduri europene, celălalt are în vedere modul în care România contribuie la protecţia intereselor financiare
ale forului comunitar. Şeful DLAF (Departamentului de Luptă Antifraudă), Ovidiu Dobleagă, a acordat ziarului “Gândul” un interviu în exclusivitate pe marginea felului în care România înţelege să colaboreze în aceste domenii cu autorităţile de la Bruxelles.
R: Cum or să arate cele două rapoarte publicate azi de Comisia Europeană?
Ovidiu Dobleagă: Prima distincţie pe care aş vrea să o fac este între rapoartele care apar zilele acestea la Bruxelles şi care se referă la diverse activităţi de verificare, de monitorizare, de control ale Comisiei Europene în relaţia cu statele membre. E vorba de raportul de monitorizare al Comisiei Europene care va apărea mâine şi de două rapoarte care vor apărea astăzi referitoare, în principal, la politica antifraudă a Comisiei Europene şi la protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene-numit.
Trebuie să facem distincţia dintre rapoarte din mai multe considerente. În primul rând domeniul protecţiei financiare a Uniunii Europene nu a reprezentat pentru România un segment de monitorizare din partea Comisiei Europene, pe când domeniul justiţiei a fost un sector care după aderare s-a impus a fi monitorizat.
În domeniul protecţiei financiare a UE, conform rezultatelor noastre de până acum, şi mă refer aici atât la activitatea DLAF, dar şi în general la activitatea autorităţilor implicate în gestionarea şi controlul fondurilor comunitare, România nu are motive de îngrijorare!
R: Deci, nu există, în prezent, riscul ca România să piardă fonduri europene?
O.D.: Legături pot exista între corupţie şi utilizarea incorectă a fondurilor comunitare. Dar, privit separat, raportul de monitorizare pe justiţie nu poate genera ceva negativ! Chiar dacă ar fi negativ el nu ar avea ca efect sancţiuni legate de diminuarea sau stoparea fondurilor comunitare. Sunt sancţiuni specifice pe domeniul justiţiei, cum ar fi nerecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti, fără legătură cu fondurile. Sigur, Comisia poate să ia măsuri de diminuare a banilor când constată că mecanismele de verificare, de control în acest stat membru nu funcţionează şi nu corespund ceriţelor de garantare a unui control permanent şi eficient în domeniu. Nu este însă cazul României!
R: O valoare
totată a prejudiciilor?
O.D.: Prejudiciile rămân estimative până în momentul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive. Însă pot să vă spun că în privinţa recuperării prejudiciilor am constatat o evoluţie pozitivă, fapt ce sper că se va reflecta şi în raportul de astăzi. De aceea nu cred că avem motive de îngrijorare în privinţa aspectelor ce ţin de controlul fondurilor comunitare. Este important să delimităm diferenţa între sancţiunile care ar putea fi luate în cazul în care se constată o neîndeplinire a condiţionalităţilor pe raportul de monitorizare pe justiţie şi diminuarea fondurilor comunitare, pe viitor, pentru România.
R: Cum stăm comparativ cu Bulgaria?
O.D.: Bulgaria a fost monitorizată după aderare în mod special pe acest domeniu al controlului fondurilor comunitare. Dacă în România monitorizarea post-aderare a fost pe justiţie, în Bulgaria a inclus şi verificarea fondurilor europene. Este o situaţie total diferită. Noi am primit steguleţ verde de la Comisia Europeană, încă din 2006, pe controlul fondurilor comunitare. Prin urmare, încrederea în acest domeniu ne-a fost acordată încă de la momentul aderării.
R: Totuşi avem şi nişte puncte slabe
. Care credeţi că sunt?
O.D.: Vă pot spune după raportul de anul trecut că au fost o serie de interpretări eronate, legate de numărul mare de nereguli pe care România le-a raportat Bruxelles-ului. Ne aşteptăm ca şi în acest an România să aibă un număr însemnat de nereguli semnalate. Este însă important de analizat impactul financiar al acestora şi de precizat că numărul mare de nereguli nu reprezintă neapărat o vulnerabilitare mai mică sau mai mare a unui stat la fraudă! Arată, de fapt, că sistemul de control şi-a făcut treaba. Neregulile sunt un reper căruia i se pot da mai multe interpretări. Dacă creşte numărul lor de la an, la an asta ne arată că verificăm din ce în ce mai mult. O evoluţie în scădere a numărului de nereguli poate să arate o perfecţionare a celor care absorb fondurilor, şi nu neapărat o atenţie diminuată pe acest sector a autorităţilor. Nu trebuie interpretat că numărul mai mare de nereguli ne transformă în „campioni ai fraudei”, aşa cum s-a vehiculat anul trecut, deşi Comisia Europeană a făcut precizări în acest sens. Acesta ar fi un punct mai sensibil. Dar când primeşti 60-70% din fondurile preaderare cu siguranţă vei avea un număr mai mare de nereguli, impactul financiar al acestora este însă mic.
R: Aţi declarat recent că sunt necesare termene clare de soluţionare a cauzelor, deoarece lipsa promptitudinii statului diluează răspunderea penală. DNA a contracarat ulterior aceste idei.Cum comentaţi reacţia?
O.D.: Pot să vă spun că prescripţia (tergiversarea începerii procesului) poate să ajungă la 15 ani! În cazul unui omor cu autor necunoscut poate să dureze atâta, dar nu şi când ai totul „dat pe tavă”! (n.r. adică informaţiile preluate de Direcţia Naţională Anticorupţie chiar din sesizările DLAF). Multe dintre cazurile de fraudă sunt controlate de noi la 2-4 ani de la data săvârşirii faptei, formează obiectul unei anchete la nivelul organelor de urmărire penală care poate dura un an sau doi la Parchet. Dacă probele o impun, urmează sesizarea instanţei de judecată pe toate căile de atac şi s-ar putea să ne apropiem de cei 15 ani. Nu am înţeles eu bine, cei 15 ani la care se referea DNA...erau rezervaţi urmăririi penale sau aveau în vedere procesul penal până la pronunţarea unei decizii definitive. Nu poţi să invoci 15 ani sau termenul mare de prescripţie în favoarea unei anchete care trenează. Eficienţa acţiunii statului depinde de promptitudinea cu care se intervine.
DLAF ar avea nevoie de o cooperare corectă din partea structurilor cu care intră în contact.
R: Puteţi indica cifre exacte în legătură cu sesizările înaintate la DNA din 2007 până în prezent?
O.D.: Fără să ţintesc cifre exacte privind DNA, în raport cu activitatea per ansamblu, am ajuns de la 43 de controale în 2005 (din care 26 finalizate), la peste 100 de controale declanşate în 2007 şi la peste 80 de controale declanşate numai în prima jumătate a acestui an. Aceste controale acoperă întreaga paletă de finanţare cu fonduri comunitare, care acoperă o sumă importantă din banii alocaţi României. 200 milioane de euro
din fondurile alocate de UE au făcut obiectul controlului numai până la jumătatea anului în curs.
ale forului comunitar. Şeful DLAF (Departamentului de Luptă Antifraudă), Ovidiu Dobleagă, a acordat ziarului “Gândul” un interviu în exclusivitate pe marginea felului în care România înţelege să colaboreze în aceste domenii cu autorităţile de la Bruxelles.
R: Cum or să arate cele două rapoarte publicate azi de Comisia Europeană?
Ovidiu Dobleagă: Prima distincţie pe care aş vrea să o fac este între rapoartele care apar zilele acestea la Bruxelles şi care se referă la diverse activităţi de verificare, de monitorizare, de control ale Comisiei Europene în relaţia cu statele membre. E vorba de raportul de monitorizare al Comisiei Europene care va apărea mâine şi de două rapoarte care vor apărea astăzi referitoare, în principal, la politica antifraudă a Comisiei Europene şi la protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene-numit.
Trebuie să facem distincţia dintre rapoarte din mai multe considerente. În primul rând domeniul protecţiei financiare a Uniunii Europene nu a reprezentat pentru România un segment de monitorizare din partea Comisiei Europene, pe când domeniul justiţiei a fost un sector care după aderare s-a impus a fi monitorizat.
În domeniul protecţiei financiare a UE, conform rezultatelor noastre de până acum, şi mă refer aici atât la activitatea DLAF, dar şi în general la activitatea autorităţilor implicate în gestionarea şi controlul fondurilor comunitare, România nu are motive de îngrijorare!
R: Deci, nu există, în prezent, riscul ca România să piardă fonduri europene?
O.D.: Legături pot exista între corupţie şi utilizarea incorectă a fondurilor comunitare. Dar, privit separat, raportul de monitorizare pe justiţie nu poate genera ceva negativ! Chiar dacă ar fi negativ el nu ar avea ca efect sancţiuni legate de diminuarea sau stoparea fondurilor comunitare. Sunt sancţiuni specifice pe domeniul justiţiei, cum ar fi nerecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti, fără legătură cu fondurile. Sigur, Comisia poate să ia măsuri de diminuare a banilor când constată că mecanismele de verificare, de control în acest stat membru nu funcţionează şi nu corespund ceriţelor de garantare a unui control permanent şi eficient în domeniu. Nu este însă cazul României!
R: O valoare
totată a prejudiciilor?
O.D.: Prejudiciile rămân estimative până în momentul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive. Însă pot să vă spun că în privinţa recuperării prejudiciilor am constatat o evoluţie pozitivă, fapt ce sper că se va reflecta şi în raportul de astăzi. De aceea nu cred că avem motive de îngrijorare în privinţa aspectelor ce ţin de controlul fondurilor comunitare. Este important să delimităm diferenţa între sancţiunile care ar putea fi luate în cazul în care se constată o neîndeplinire a condiţionalităţilor pe raportul de monitorizare pe justiţie şi diminuarea fondurilor comunitare, pe viitor, pentru România.
R: Cum stăm comparativ cu Bulgaria?
O.D.: Bulgaria a fost monitorizată după aderare în mod special pe acest domeniu al controlului fondurilor comunitare. Dacă în România monitorizarea post-aderare a fost pe justiţie, în Bulgaria a inclus şi verificarea fondurilor europene. Este o situaţie total diferită. Noi am primit steguleţ verde de la Comisia Europeană, încă din 2006, pe controlul fondurilor comunitare. Prin urmare, încrederea în acest domeniu ne-a fost acordată încă de la momentul aderării.
R: Totuşi avem şi nişte puncte slabe
. Care credeţi că sunt?
O.D.: Vă pot spune după raportul de anul trecut că au fost o serie de interpretări eronate, legate de numărul mare de nereguli pe care România le-a raportat Bruxelles-ului. Ne aşteptăm ca şi în acest an România să aibă un număr însemnat de nereguli semnalate. Este însă important de analizat impactul financiar al acestora şi de precizat că numărul mare de nereguli nu reprezintă neapărat o vulnerabilitare mai mică sau mai mare a unui stat la fraudă! Arată, de fapt, că sistemul de control şi-a făcut treaba. Neregulile sunt un reper căruia i se pot da mai multe interpretări. Dacă creşte numărul lor de la an, la an asta ne arată că verificăm din ce în ce mai mult. O evoluţie în scădere a numărului de nereguli poate să arate o perfecţionare a celor care absorb fondurilor, şi nu neapărat o atenţie diminuată pe acest sector a autorităţilor. Nu trebuie interpretat că numărul mai mare de nereguli ne transformă în „campioni ai fraudei”, aşa cum s-a vehiculat anul trecut, deşi Comisia Europeană a făcut precizări în acest sens. Acesta ar fi un punct mai sensibil. Dar când primeşti 60-70% din fondurile preaderare cu siguranţă vei avea un număr mai mare de nereguli, impactul financiar al acestora este însă mic.
R: Aţi declarat recent că sunt necesare termene clare de soluţionare a cauzelor, deoarece lipsa promptitudinii statului diluează răspunderea penală. DNA a contracarat ulterior aceste idei.Cum comentaţi reacţia?
O.D.: Pot să vă spun că prescripţia (tergiversarea începerii procesului) poate să ajungă la 15 ani! În cazul unui omor cu autor necunoscut poate să dureze atâta, dar nu şi când ai totul „dat pe tavă”! (n.r. adică informaţiile preluate de Direcţia Naţională Anticorupţie chiar din sesizările DLAF). Multe dintre cazurile de fraudă sunt controlate de noi la 2-4 ani de la data săvârşirii faptei, formează obiectul unei anchete la nivelul organelor de urmărire penală care poate dura un an sau doi la Parchet. Dacă probele o impun, urmează sesizarea instanţei de judecată pe toate căile de atac şi s-ar putea să ne apropiem de cei 15 ani. Nu am înţeles eu bine, cei 15 ani la care se referea DNA...erau rezervaţi urmăririi penale sau aveau în vedere procesul penal până la pronunţarea unei decizii definitive. Nu poţi să invoci 15 ani sau termenul mare de prescripţie în favoarea unei anchete care trenează. Eficienţa acţiunii statului depinde de promptitudinea cu care se intervine.
DLAF ar avea nevoie de o cooperare corectă din partea structurilor cu care intră în contact.
R: Puteţi indica cifre exacte în legătură cu sesizările înaintate la DNA din 2007 până în prezent?
O.D.: Fără să ţintesc cifre exacte privind DNA, în raport cu activitatea per ansamblu, am ajuns de la 43 de controale în 2005 (din care 26 finalizate), la peste 100 de controale declanşate în 2007 şi la peste 80 de controale declanşate numai în prima jumătate a acestui an. Aceste controale acoperă întreaga paletă de finanţare cu fonduri comunitare, care acoperă o sumă importantă din banii alocaţi României. 200 milioane de euro
din fondurile alocate de UE au făcut obiectul controlului numai până la jumătatea anului în curs.
Sistemul de carduri al Unicredit Ţiriac Bank va fi oprit miercuri şi joi seara
Cardurile UniCredit Ţiriac Bank nu vor putea fi utilizate miercuri şi joi seara, între orele 23:00 şi 24:00. Măsura este necesară pentru realizarea unor operaţiuni de mentenanţă a sistemului, lucrări care vor dura aproximativ 60 de minute, relatează Mediafax.
În intervalulul anunţat POS-urile şi ATM-urile băncii nu vor accepta carduri, a anunţat compania.
În intervalulul anunţat POS-urile şi ATM-urile băncii nu vor accepta carduri, a anunţat compania.
Veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 35,5% în semestrul I
Veniturile la bugetul general consolidat au crescut, în primul semestru al acestui an cu 35,5% depăşind 74 de miliarde de lei. Un ritm mai accentuat de creştere, de 38%, l-au cunoscut veniturile la bugetul de stat, care s-au cifrat la 46 de miliarde 300 de milioane de lei.
Bugetele asigurărilor sociale au avut în primele şase luni încasări de 25 de miliarde de lei, cu 36% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2007. Au crescut şi veniturile bugetelor locale, în medie cu 9,5% depăşind 3 miliarde şi jumătate de lei.
Potrivit
ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, bigetul general consolidat se afla pe un deficit de 1,12% din PIB, după primele şaşe luni din 2008. Asta în condiţiile în care Executivul şi-a propus pentru acest an un deficit bugetar de 2,3% din PIB.
Guvernul a aprobat, miercurea trecută, a doua rectificare bugetară din acest an prin care a fost crescut nivelul veniturilor programate cu 4,07 miliarde de lei, dar şi o majorare a cheltuielilor totale la bugetul consolidat de 4,91 miliarde lei.
Bugetele asigurărilor sociale au avut în primele şase luni încasări de 25 de miliarde de lei, cu 36% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2007. Au crescut şi veniturile bugetelor locale, în medie cu 9,5% depăşind 3 miliarde şi jumătate de lei.
Potrivit
ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, bigetul general consolidat se afla pe un deficit de 1,12% din PIB, după primele şaşe luni din 2008. Asta în condiţiile în care Executivul şi-a propus pentru acest an un deficit bugetar de 2,3% din PIB.
Guvernul a aprobat, miercurea trecută, a doua rectificare bugetară din acest an prin care a fost crescut nivelul veniturilor programate cu 4,07 miliarde de lei, dar şi o majorare a cheltuielilor totale la bugetul consolidat de 4,91 miliarde lei.
BNR: Gradul de îndatorare a populaţiei reclamă o monitorizare atentă
radul de îndatorare a populaţiei a ajuns la niveluri care reclamă o monitorizare atentă, a anunţat Banca Naţională, justificând astfel decizia de a propune impunerea unor noi măsuri de limitare a creditului. Oficialii BNR sunt îngrijoraţi, în special, de creditul în valută către populaţie, care are în continuare cel mai rapid avans, crescând cu 130,7% în intervalul mai 2007-mai 2008.
În ultimele comunicate date publicităţii, în special în cele legate de motivele majorării succesive a dobânzii de politică monetară, Banca Naţională a tras de fiecare dată semnale de alarmă privind creşterea creditării populaţiei, cu mult peste nivelul optim de îndatorare. Banca Naţională a observat că avansul consumului final al populaţiei s-a accelerat, "stimulat de majorări substanţiale ale veniturilor şi de menţinerea dinamicii înalte a creditului
acordat sectorului privat, mai ales a împrumuturilor în valută".
Creditul în valută către populaţie are în continuare cel mai rapid avans, sporind cu 130,7% în intervalul mai 2007-mai 2008. "Gradul de îndatorare a populaţiei a ajuns astel la niveluri care reclamă o monitorizare atentă",remarcă BNR, mai cu seamă că "ritmul de creştere a salariilor a rămas superior dinamicii productivităţii muncii, sporind presiunile inflaţioniste ". În luna mai, ritmul anual de creştere a creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor s-a temperat uşor, la 61,3%, de la 64,4% în aprilie, pe fondul încetinirii avansului atât pe componenta în lei, cât şi pe cea în valută.
Chiar şi în acest condiţii, boardul BNR a repetat că "va monitoriza cu vigilenţă evoluţiile din piaţă, mai ales că, potrivit
analiştilor, luna iulie ar putea aduce un nou vârf al inflaţiei, pe fondul scumpirii utilităţilor, şi , în aceste condiţii, banca centrală ar putea majora din nou dobânda de politică monetară la şedinţa din 31 iulie.
În ultimele comunicate date publicităţii, în special în cele legate de motivele majorării succesive a dobânzii de politică monetară, Banca Naţională a tras de fiecare dată semnale de alarmă privind creşterea creditării populaţiei, cu mult peste nivelul optim de îndatorare. Banca Naţională a observat că avansul consumului final al populaţiei s-a accelerat, "stimulat de majorări substanţiale ale veniturilor şi de menţinerea dinamicii înalte a creditului
acordat sectorului privat, mai ales a împrumuturilor în valută".
Creditul în valută către populaţie are în continuare cel mai rapid avans, sporind cu 130,7% în intervalul mai 2007-mai 2008. "Gradul de îndatorare a populaţiei a ajuns astel la niveluri care reclamă o monitorizare atentă",remarcă BNR, mai cu seamă că "ritmul de creştere a salariilor a rămas superior dinamicii productivităţii muncii, sporind presiunile inflaţioniste ". În luna mai, ritmul anual de creştere a creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor s-a temperat uşor, la 61,3%, de la 64,4% în aprilie, pe fondul încetinirii avansului atât pe componenta în lei, cât şi pe cea în valută.
Chiar şi în acest condiţii, boardul BNR a repetat că "va monitoriza cu vigilenţă evoluţiile din piaţă, mai ales că, potrivit
analiştilor, luna iulie ar putea aduce un nou vârf al inflaţiei, pe fondul scumpirii utilităţilor, şi , în aceste condiţii, banca centrală ar putea majora din nou dobânda de politică monetară la şedinţa din 31 iulie.
Fostul ministru al Trasporturilor Miron Mitrea explică şmecheriile imobiliare pe banii statului
Fostul ministru al Trasporturilor Miron Mitrea a replicat la acuzele pe care Radu Berceanu i le-a adus în legătură cu posibila "cârdăşie" pe care ar fi avut cu Mihai Necolaiciuc. În contextul şmecheriilor imobiliare pe banii
statutului, Miron Mitrea a explicat în direct la Realitatea TV cum au evoluat în prezent tranzacţiile imobiliare cu proprietăţile statului.
"Măgăriile făcute de Necolaiciuc au fost toate făcute sub ministeriatul lui Miron Mitrea. Dacă nu le ştia, înseamnă că era complet aiurea, iar dacă ştia înseamnă că e în cârdăşie. Şi bănuiesc că se mai duce la biserică şi aprinde câte o lumânare să nu fie găsit Necolaiciuc. Este căutat în aşa fel încât să nu fie găsit", a declarat Radu Berceanu în cadrul unei conferinţe de presă.
În replică, Miron Mitrea spune că Necolaiciuc i-a fost un subordonat ca toţi ceilalţi şi întoarce acuzele către actuala conducere a ministerului care "vinde activele cu tot felul de şmecherii".
"Necolaiciu a fost director cât am fost eu ministru. Era aceeaşi relaţia pe care am avut-o cu toţi directorii din subordine. E adevărat că eu am dispus înfiinţarea unei societăţi de turism feroviare care să scoată activităţile care nu au legătură cu Calea Ferată şi să fie privatizate cele mici şi pe cele de turism să rămână la stat. Că acum ei au spart-o şi le vând activele cu tot felul de şmecherii e altceva", a declarat Miron Mitrea la Realitatea TV.
Miron Mitrea a explicat circuitul tunurilor imobiliare cu proprietăţile statului
"Statul are nişte societăţi comerciale
care sunt foarte bune sau tentante pentru zona privată. Nu-şi plătesc datoriile către Electrica, către apă sau către altă societate. Societatea respectivă introduce în justiţie această falimentare şi se falimentează. Se dă în mâna unui lichidator care rapid organizează o licitaţie de vânzare şi le vinde la preţ de doi lei, cum s-a vândut Astoria, pe nimic", a dezvăluit Miron Mitrea.
De asemenea, fostul ministru al Transporturilor explică faptul că "şmecheriile cu marea privatizare" s-au transformat în şmecheriile cu retrocedările ilegale şi cele care au la bază falimentarea voluntară.
"Pentru că s-au terminat şmecheriile cu marea privatizare, acum au apărut alte două tipuri de şmecherii. Şmecheriile imobiliare cu aceste retrocedări, care dau lucruri de mare valoare
de la stat unor moştenitori care nu există. Sau această şmecherie cu neplata, cu falimentul. Cum să spunem că nu-şi poate plăti CFR-ul datoriile către stat de 20 de milioane de euro? Haideţi să fim serioşi!", a precizat Miron Mitrea.
Radu Berceanu a acuzat în cadrul unei conferinţe de presă că CFR-ul, sub ministeriatul lui Ludovic Orban, face tranzacţii imobiliare cu terenuri aflate în proprietatea statului - terenuri din jurul gărilor sau linii de cale ferată dezafecte.
statutului, Miron Mitrea a explicat în direct la Realitatea TV cum au evoluat în prezent tranzacţiile imobiliare cu proprietăţile statului.
"Măgăriile făcute de Necolaiciuc au fost toate făcute sub ministeriatul lui Miron Mitrea. Dacă nu le ştia, înseamnă că era complet aiurea, iar dacă ştia înseamnă că e în cârdăşie. Şi bănuiesc că se mai duce la biserică şi aprinde câte o lumânare să nu fie găsit Necolaiciuc. Este căutat în aşa fel încât să nu fie găsit", a declarat Radu Berceanu în cadrul unei conferinţe de presă.
În replică, Miron Mitrea spune că Necolaiciuc i-a fost un subordonat ca toţi ceilalţi şi întoarce acuzele către actuala conducere a ministerului care "vinde activele cu tot felul de şmecherii".
"Necolaiciu a fost director cât am fost eu ministru. Era aceeaşi relaţia pe care am avut-o cu toţi directorii din subordine. E adevărat că eu am dispus înfiinţarea unei societăţi de turism feroviare care să scoată activităţile care nu au legătură cu Calea Ferată şi să fie privatizate cele mici şi pe cele de turism să rămână la stat. Că acum ei au spart-o şi le vând activele cu tot felul de şmecherii e altceva", a declarat Miron Mitrea la Realitatea TV.
Miron Mitrea a explicat circuitul tunurilor imobiliare cu proprietăţile statului
"Statul are nişte societăţi comerciale
care sunt foarte bune sau tentante pentru zona privată. Nu-şi plătesc datoriile către Electrica, către apă sau către altă societate. Societatea respectivă introduce în justiţie această falimentare şi se falimentează. Se dă în mâna unui lichidator care rapid organizează o licitaţie de vânzare şi le vinde la preţ de doi lei, cum s-a vândut Astoria, pe nimic", a dezvăluit Miron Mitrea.
De asemenea, fostul ministru al Transporturilor explică faptul că "şmecheriile cu marea privatizare" s-au transformat în şmecheriile cu retrocedările ilegale şi cele care au la bază falimentarea voluntară.
"Pentru că s-au terminat şmecheriile cu marea privatizare, acum au apărut alte două tipuri de şmecherii. Şmecheriile imobiliare cu aceste retrocedări, care dau lucruri de mare valoare
de la stat unor moştenitori care nu există. Sau această şmecherie cu neplata, cu falimentul. Cum să spunem că nu-şi poate plăti CFR-ul datoriile către stat de 20 de milioane de euro? Haideţi să fim serioşi!", a precizat Miron Mitrea.
Radu Berceanu a acuzat în cadrul unei conferinţe de presă că CFR-ul, sub ministeriatul lui Ludovic Orban, face tranzacţii imobiliare cu terenuri aflate în proprietatea statului - terenuri din jurul gărilor sau linii de cale ferată dezafecte.
Şomajul, dat afară din salariul minim
Guvernul măreşte salariul minim, dar îl decuplează de alte indemnizaţii
Şomajul va fi plătit în funcţie de "indicatorul de referinţă" de 500 lei
Izvoranu: Sunt de acord, pentru că problema ţine numai de Executiv
Confederaţiile sindicale, patronatele şi Guvernul au căzut de acord, săptămâna trecută, ca salariul minim să crească de la 500 la 540 de lei, de la 1 octombrie, şi la 600 de lei, de la 1 ianuarie 2009, urmând ca, în anii ce vor veni, salariul minim să fie majorat cu aproximativ 100 de lei anual. Totodată, cei prezenţi la negocieri vor semna miercuri un protocol referitor la stabilirea unei strategii comune de creştere sustenabilă a salariului minim la nivelul anului 2014.
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Economiei şi Finanţelor vor aproba prin Ordonanţă de Urgenţă, începând cu 1 septembrie, proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi salariale, de asigurări sau de asistenţă socială şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
Prin proiectul de lege se propune ca indemnizaţia de şomaj, sumele primite de către angajatori pentru încadrarea absolvenţilor, ucenicilor, elevilor şi studenţilor pe perioada vacanţelor şi a persoanelor în vârstă de peste 45 de ani să fie determinate în funcţie de indicatorul de referinţă şi nu în funcţie de salariul minim pe economie, cum se proceda până acum.
Conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, alineatul (1) al articolului 40 va avea următorul cuprins: "(1) Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe o perioadă de 6 luni şi este o sumă fixă, lunară, al cărei cuantum reprezintă 50% din valoarea
indicatorului de referinţă, în vigoare la data stabilirii acesteia", se arată în proiectul legislativ în dezbatere, publicat pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Mai mult decât atât, indicatorul de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă este egal cu 500 lei, potrivit Articolului 33' din Legea nr. 76/2002 (''Art.33' - Valoarea indicatorului de referinţă este de 500 lei") şi nu 540 de lei cât va fi salariul minim, astfel că indemnizaţia de şomaj nu mai are nicio legătură cu salariul minim pe economie.
Guvernul şi confederaţiile sindicale au căzut de acord
Potrivit Protocolului ce urmează a fi semnat în decursul acestei săptămâni, în lunile 5 şi 10 ale fiecărui an, Guvernul împreună cu partenerii sociali vor face o analiză şi reevaluare a situaţiei efective, în vederea realizării angajamentului creşterii accelerate a salariului minim brut în perioada 2008-2014, ţinând cont de principalii parametri macroeconomici. Părţile semnatare consideră că, prin aceste măsuri, unul dintre obiectivele fundamentale ale unei societăţi democratice şi prospere - anume creşterea bunăstării individuale şi a coeziunii sociale prin reducerea discrepanţelor, în baza unei creşteri economice sustenabile - va fi îndeplinit.
Şomajul va fi plătit în funcţie de "indicatorul de referinţă" de 500 lei
Izvoranu: Sunt de acord, pentru că problema ţine numai de Executiv
Confederaţiile sindicale, patronatele şi Guvernul au căzut de acord, săptămâna trecută, ca salariul minim să crească de la 500 la 540 de lei, de la 1 octombrie, şi la 600 de lei, de la 1 ianuarie 2009, urmând ca, în anii ce vor veni, salariul minim să fie majorat cu aproximativ 100 de lei anual. Totodată, cei prezenţi la negocieri vor semna miercuri un protocol referitor la stabilirea unei strategii comune de creştere sustenabilă a salariului minim la nivelul anului 2014.
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Economiei şi Finanţelor vor aproba prin Ordonanţă de Urgenţă, începând cu 1 septembrie, proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi salariale, de asigurări sau de asistenţă socială şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
Prin proiectul de lege se propune ca indemnizaţia de şomaj, sumele primite de către angajatori pentru încadrarea absolvenţilor, ucenicilor, elevilor şi studenţilor pe perioada vacanţelor şi a persoanelor în vârstă de peste 45 de ani să fie determinate în funcţie de indicatorul de referinţă şi nu în funcţie de salariul minim pe economie, cum se proceda până acum.
Conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, alineatul (1) al articolului 40 va avea următorul cuprins: "(1) Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor pe o perioadă de 6 luni şi este o sumă fixă, lunară, al cărei cuantum reprezintă 50% din valoarea
indicatorului de referinţă, în vigoare la data stabilirii acesteia", se arată în proiectul legislativ în dezbatere, publicat pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Mai mult decât atât, indicatorul de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă este egal cu 500 lei, potrivit Articolului 33' din Legea nr. 76/2002 (''Art.33' - Valoarea indicatorului de referinţă este de 500 lei") şi nu 540 de lei cât va fi salariul minim, astfel că indemnizaţia de şomaj nu mai are nicio legătură cu salariul minim pe economie.
Guvernul şi confederaţiile sindicale au căzut de acord
Potrivit Protocolului ce urmează a fi semnat în decursul acestei săptămâni, în lunile 5 şi 10 ale fiecărui an, Guvernul împreună cu partenerii sociali vor face o analiză şi reevaluare a situaţiei efective, în vederea realizării angajamentului creşterii accelerate a salariului minim brut în perioada 2008-2014, ţinând cont de principalii parametri macroeconomici. Părţile semnatare consideră că, prin aceste măsuri, unul dintre obiectivele fundamentale ale unei societăţi democratice şi prospere - anume creşterea bunăstării individuale şi a coeziunii sociale prin reducerea discrepanţelor, în baza unei creşteri economice sustenabile - va fi îndeplinit.
Cumpărături par avion
Companiile aeriene low cost îşi fac planuri pentru toamnă: avioane pline de români care îşi fac cumpărăturile în oraşele europene în perioada reducerilor.
Turismul de shopping a început să devină atractiv chiar şi pentru românii din clasa celor cu venituri medii. Oraşele mari din Europa afişează în fiecare vară, în lunile iulie-septembrie, reduceri consistente la haine şi la alte produse
. Până acum mulţi ani, românii alegeau să meargă cu autoturismul
propriu până aproape de Viena, la mallul gen outlet Parndorf, doar pentru a-şi înnoi garderoba pentru tot anul.
Companiile low cost precum Wizz Air sau SkyEurope au sesizat „nişa“ şi fac acum afaceri
pornind de la pofta românilor de cumpărături în afara ţării. Reprezentanţii companiei Wizz Air ne-au declarat că tocmai se pregătesc de lansarea unor oferte
în perioada august-septembrie spre Roma şi Milano. Cele mai multe dintre acestea sunt pentru bilete rezervate cu plecare într-o zi şi întoarcere ziua următoare.
Şi easyJet se pregăteşte să introducă mai multe curse spre Milano în săptă- mânile următoare, tocmai pentru a acoperi cererea pentru călătoriile de shopping. În plus
, operatorul slovac SkyEurope a anunţat încă de la lansarea pe piaţa din România că vizează ca şi clienţ i românii care călătoresc spre Viena pentru a profita de reducerile de sezon sau pentru a vedea un spectacol. În cazul SkyEurope, clienţii pot pleca în fiecare zi cu zborul de dimineaţă, de la ora 9.30, şi pot reveni în ţară la ora 21.30.
Preţul unui bilet dus-întors este de aproximativ 150 de euro. Alte oraşe mari vizate pentru cumpărături sunt Milano, Roma sau Bruxelles. Reprezentanţii companiilor aeriene low cost susţin că numărul clienţilor care îşi rezervă bilete pentru perioadă de şedere într-unul dintre oraşele mari mai mici de 3 zile creşte în perioada reducerilor cu aproximativ 30%.
Turismul de shopping a început să devină atractiv chiar şi pentru românii din clasa celor cu venituri medii. Oraşele mari din Europa afişează în fiecare vară, în lunile iulie-septembrie, reduceri consistente la haine şi la alte produse
. Până acum mulţi ani, românii alegeau să meargă cu autoturismul
propriu până aproape de Viena, la mallul gen outlet Parndorf, doar pentru a-şi înnoi garderoba pentru tot anul.
Companiile low cost precum Wizz Air sau SkyEurope au sesizat „nişa“ şi fac acum afaceri
pornind de la pofta românilor de cumpărături în afara ţării. Reprezentanţii companiei Wizz Air ne-au declarat că tocmai se pregătesc de lansarea unor oferte
în perioada august-septembrie spre Roma şi Milano. Cele mai multe dintre acestea sunt pentru bilete rezervate cu plecare într-o zi şi întoarcere ziua următoare.
Şi easyJet se pregăteşte să introducă mai multe curse spre Milano în săptă- mânile următoare, tocmai pentru a acoperi cererea pentru călătoriile de shopping. În plus
, operatorul slovac SkyEurope a anunţat încă de la lansarea pe piaţa din România că vizează ca şi clienţ i românii care călătoresc spre Viena pentru a profita de reducerile de sezon sau pentru a vedea un spectacol. În cazul SkyEurope, clienţii pot pleca în fiecare zi cu zborul de dimineaţă, de la ora 9.30, şi pot reveni în ţară la ora 21.30.
Preţul unui bilet dus-întors este de aproximativ 150 de euro. Alte oraşe mari vizate pentru cumpărături sunt Milano, Roma sau Bruxelles. Reprezentanţii companiilor aeriene low cost susţin că numărul clienţilor care îşi rezervă bilete pentru perioadă de şedere într-unul dintre oraşele mari mai mici de 3 zile creşte în perioada reducerilor cu aproximativ 30%.
AVAS a anunţat cei şapte investitori interesaţi de privatizarea IAR Ghimbav
Aero Vodochody Cehia, Eurocopter Franta, Rups SA Brazi, UTI Systems SA Bucureşti, Marcovici Capital Ltd Israel, Grivco SA Bucureşti şi RO Mike Trade SRL Bucureşti sunt cei şapte investitori interesaţi de privatizarea IAR Ghimbav, a anunţat astăzi, printr-un comunicat de presă, AVAS.
Procesul de privatizare a IAR Ghimbav a fost reluat în data de 21 aprilie 2008, după ce procedura de privatizare demarată în 2006 nu s-a finalizat, relatează NewsIn.
AVAS deţine un pachet de 64,89% din acţiunile societăţii. Obiectul de activitate al companiei braşovene îl reprezintă construcţia şi reparaţia de aeronave.
Procesul de privatizare a IAR Ghimbav a fost reluat în data de 21 aprilie 2008, după ce procedura de privatizare demarată în 2006 nu s-a finalizat, relatează NewsIn.
AVAS deţine un pachet de 64,89% din acţiunile societăţii. Obiectul de activitate al companiei braşovene îl reprezintă construcţia şi reparaţia de aeronave.
Dacia a vandut 60 de Sandero pe zi de la lansare
Automobile Dacia a a vandut, pana in prezent, peste 1.900 de masini Sandero, din momentul lansarii modelului
, la inceputul lunii iunie, adica aproximativ 60 de masini pe zi, a declarat, citat de Business Standard, vicepresedintele Automobile Dacia, Constantin Stroe. Acesta a adaugat ca "cererea pentru modelul Sandero este destul de buna. Am primit comenzi pentru 7.000 de unitati si am livrat deja peste 1.900 de masini. Avand in vedere aceste rezultate, sunt mai putin speriat de influentele negative ale taxei de poluare".
Asadar, Automobile Dacia a vandut in luna iunie 8.412 autoturisme
, aproximativ 83% dintre acestea fiind Loganuri. De la inceputul anului, constructorul argesean a livrat 40.461 de automobile, cele mai importante piete externe fiind Franta (21.363 unitati), Germania (10.672 unitati), Algeria (6.876 unitati), Ucraina (6.275 unitati) si Turcia (4.518 unitati).
Oficialul Dacia apreciaza, totodata, ca exporturile vor asigura cresterea cererii in acest an, pentru 2008 fiind stabilit un obiectiv de vanzari de circa 170.000 de unitati. "Am vandut
pana acum 89.000 de masini la export, iar pentru intregul an estimam ca vom comercializa pe pietele externe 170.000-180.000 de masini", a subliniat
Constantin Stroe.
De anul viitor, constructorul va lansa si o versiune cu volanul pe dreapta pentru piata britanica. Marja de profit a unui model Dacia este de 6%, conform oficialilor din industria auto
franceza.
, la inceputul lunii iunie, adica aproximativ 60 de masini pe zi, a declarat, citat de Business Standard, vicepresedintele Automobile Dacia, Constantin Stroe. Acesta a adaugat ca "cererea pentru modelul Sandero este destul de buna. Am primit comenzi pentru 7.000 de unitati si am livrat deja peste 1.900 de masini. Avand in vedere aceste rezultate, sunt mai putin speriat de influentele negative ale taxei de poluare".
Asadar, Automobile Dacia a vandut in luna iunie 8.412 autoturisme
, aproximativ 83% dintre acestea fiind Loganuri. De la inceputul anului, constructorul argesean a livrat 40.461 de automobile, cele mai importante piete externe fiind Franta (21.363 unitati), Germania (10.672 unitati), Algeria (6.876 unitati), Ucraina (6.275 unitati) si Turcia (4.518 unitati).
Oficialul Dacia apreciaza, totodata, ca exporturile vor asigura cresterea cererii in acest an, pentru 2008 fiind stabilit un obiectiv de vanzari de circa 170.000 de unitati. "Am vandut
pana acum 89.000 de masini la export, iar pentru intregul an estimam ca vom comercializa pe pietele externe 170.000-180.000 de masini", a subliniat
Constantin Stroe.
De anul viitor, constructorul va lansa si o versiune cu volanul pe dreapta pentru piata britanica. Marja de profit a unui model Dacia este de 6%, conform oficialilor din industria auto
franceza.
Acţionarii SIF Oltenia vor decide în 28 august dacă Dinel Staicu va conduce în continuare compania
SIF Oltenia şi-a convocat acţionarii pentru data de 28 august pentru a decide în privinţa menţinerii lui Dinel Staicu la conducerea companiei, în condiţiile în care acesta a fost trimis în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), potrivit
comunicatului remis luni Bursei.
La şedinţă pot participa acţionarii înregistraţi în registru până la data de 30 iulie.
comunicatului remis luni Bursei.
La şedinţă pot participa acţionarii înregistraţi în registru până la data de 30 iulie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
